Critica de la RFI continuă să convingă lumea să citească „Diavolul este politic corect”

diac. NICOLAE HULPOI / Doxologia

„Diavolul este politic corect” e o carte bună pentru perioada Postului Mare, într-o seară fără televizor. Cel puţin pentru motivul că mare parte a acţiunii se petrece într-un Post Mare. Acestui motiv i se mai adaugă şi altele, printre care şi reuşita autorului de a scoate lumină din întunericul unei lumi ce seamănă cu o filială a iadului, în care Sfânta Liturghie rămâne singura şansă de prezervare a omului aşa cum a fost el definit prin creaţie.

În primăvara anului 2010, ieromonahul Savatie Baştovoi a lansat romanul „Diavolul este politic corect”. Din anumite motive, am ratat ocazia de a citi această carte la momentul respectiv, însă titlul, deosebit de rezonant cu unele discuții actuale, mi-a rămas în minte. Toamna trecută am citit o critică expeditivă şi nemiloasă a volumului pe saitul rfi.ro, în care romanul amintit era calificat ca având „tendinţe clerical-exclusiviste, îndreptate împotriva liberalismului, împotriva sistemului democratic pluralist şi împotriva lumii moderne” şi că „romanul abuzează de libertatea gândirii”. M-am gândit că o carte scrisă de un ieromonah, caracterizată în acest mod, probabil că merită citită. Am reuşit acest lucru însă abia zilele trecute, după ce am reîntâlnit titlul pe rafturile unei librării.

Lectura volumului mi-a luat mai puţin de trei ceasuri. Naraţiunea, destul de simplă, chiar schematică pe alocuri, fapt remarcat (ca reproş) şi de criticul de pe rfi, este însă ranforsată de un evantai de subtilităţi duhovniceşti care, ce-i drept, poate crea dificultăţi cititorului nefamiliarizat cu spiritualitatea ortodoxă.

Societatea în care se petrece acţiunea este una a umanităţii „patrupedizate” de tot felul de aberaţii legislative care urmăresc impunerea unei stări de fapt convenabile pentru o elită conducătoare tiranică, misterioasă.

Tabloul social din prima parte a cărţii îţi dă fiori. Însă, la un moment dat, se produce o bifurcaţie: destinul personajului principal se desprinde de traseul societăţii. În acel moment totul capătă o altă lumină. Deşi în societate măsurile aberante continuă să fie adoptate, absurdul căpătând noi şi noi forme, noul drum pe care păşeşte personajul principal transfigurează realitatea secătuită de orice speranţă. Un mesaj subtil, că sursa nădejdii autentice nu este şi nici nu va fi vreodată în această lume, vibrează în fundal. Bucuriile simple ale vieţii şi ale relaţiilor interpersonale fireşti sunt recuperate pagină cu pagină, răul fiind pus tot mai mult între paranteze. Aceasta în paralel cu impunerea unor măsuri guvernamentale inumane, precum cele prin care copiii şi adolescenţii sunt luaţi de la părinţi şi crescuţi de stat, pentru a fi feriţi de „trauma” de a rămâne, la un moment dat, orfani, iar cireşii înfloriţi sunt tăiaţi şi înlocuiţi cu mesteceni, pentru că produc depresii bătrânilor ce urmează să fie eutanasiaţi.

Vigoarea acţiunii volumului m-a dus adesea cu gândul la naraţiunea lui Asimov, iar etosul creştin din a doua parte a cărţii recreează admirabil, în câteva rânduri, atmosfera din Quo Vadis, într-un viitor indefinit, dar chiar mai smintit decât societatea romană din perioada persecuţiilor anticreştine. Spun mai smintit pentru că, de această dată, subiectul persecuţiei a devenit omul în sine, indiferent de apartenenţa sa etnică ori religioasă.

De apreciat sunt şi ingeniozitatea şi curajul literar al autorului de a introduce în povestire o serie de fragmente liturgice ortodoxe, precum Ectenia mare de la Sfânta Liturghie, rugăciunea de la masa de seară ori un fragment din slujba Canonului Învierii, cu un efect deosebit asupra cititorului. Din acest motiv, dar şi din altele, romanul are şi o considerabilă valoare catehetică.

„Diavolul este politic corect” e o carte bună pentru perioada Postului Mare, într-o seară fără televizor. Cel puţin pentru motivul că mare parte a acţiunii se petrece într-un Post Mare. Acestui motiv i se mai adaugă şi altele, printre care şi reuşita autorului de a scoate lumină din întunericul unei lumi ce seamănă cu o filială a iadului, în care Sfânta Liturghie rămâne singura şansă de prezervare a omului aşa cum a fost el definit prin creaţie.

„Diavolul este politic corect” e un roman scris cu mult talent, cu multe profunzimi teologice ingenios ambalate literar, cu o adresabilitate foarte largă.

Cât priveşte reproşurile din critica menţionată mai sus, cred că problema rămâne mai mult una de percepţie. Cert e că mărturisirea sinceră a credinţei, dacă rămâne tolerantă şi politicoasă, nu poate evita o anumită doză de autism: „Cine are urechi de auzit să audă” (Luca 8,8).

––

În Chișinău cartea poate fi găsită la librăriile Cartier

Dezbatere eveniment pe marginea romanului „Diavolul este politic corect”

Miine, miercuri 16 noiembrie, ora 13.00, la biblioteca municipala „B. P. Hasdeu” din Chisinau va avea loc o dezbatere publica pe marginea romanului „Diavolul este politic corect”. Evenimentul va avea loc in

Proiectul „Chișinăul citește o carte” a recomandat pentru 2011 romanul „Diavolul este politic corect”

În 2011, Programul „Chişinăul citeşte o carte” (ediţia a VII-a ) propune spre lectură romanul „Diavolul este politic corect” de Savatie Baştovoi. Perioada de desfăşurare: aprilie-noiembrie. Cu această ocazie bibliotecile din Moldova au fost aprovizionate cu exemplarele necesare din acest roman achiziționate din fonduri ministeriale. Proiectul se va finaliza prin o serie de conferințe și un simpozion internațional preconizat pentru luna octombrie.

Radio France Internationale, atacă, de la Berlin, romanul ”Diavolul este politic corect”

WILLIAM TOTOK,
Corespondentul RFI la Berlin

Este o imagine de coşmar ce se desprinde din romanul lui Savatie Baştovoi, roman intitulat Diavolul este politic corect. Este un roman tezist şi schematic al unui monah din Moldova.

VIDEO: Radu Moraru vorbind la lansarea romanului „Diavolul este politic corect” + o „SCRISOARE DESCHISA” + sondaj

SCRISOARE DESCHISA ADRESATA PARINTELUI SAVATIE BASTOVOI

Cu ingaduinta Sfintiei Voastre, parinte, revin asupra subiectului Radu Moraru, nu pt. ca as suferi de porniri obsesive, nici pt. a mi se da dreptate cu orice pret, ci pt. ca subiectul mi se pare deosebit de important si cred ca a fost tratat cu destula usuratate, chiar in ceea ce s-a vrut a fi replica Sfintiei Voastre la opinia de contestare a prezentei lui Radu Moraru la evenimentul de marti.Chiar si asa, nu stiu daca as mai fi facut-o, daca nu mi-ar fi cerut-o o multime de credinciosi, prieteni si cunoscuti, frati intru Hristos, care alaturi de mine, impartasesc aceeasi nedumerire in ceea ce priveste participarea jurnalistului respectiv la manifestarea cu pricina. Asadar, nu voi vorbi doar in numele meu!

La lansarea romanului „Diavolul este politic corect” voi vorbi si despre parada gay din 22 mai

Cu aproape zece ani in urma am scris doua articole despre recuperarea homosexualilor. In prima editie, publicate in volumul „O pogorire la iad” (reluate, intr-o forma revazuta in volumul „Intre Freu si Hristos„), articolele aveau un titlu mai mult decit provocator: „Doua scrisori in apararea homosexualilor”. Articolele tratau reactia intransigenta a unor ortodocsi care cereau aplicarea asupra homosexualilor a legii vechi testamentare, adica uciderea cu pietre si arderea cadavrelor, ca pe vremea lui Vasile Lupu. Articolele au ajutat pe unii homosexuali sa revina in biserica. Un site care lupta pentru dreptul homosexualilor de a redeveni normali, denumit al fostilor homosexuali, 

„Diavolul este politic corect”: Dialog dintre un episcop şi un mason batrin

 

D i a l o g   î n   s a l a   d e   f i t n e s s 

Capitol din romanul „DIAVOLUL ESTE POLITIC CORECT„.
Lansarea va avea loc marti, 18 mai, ora 17.00,
la Libraria Sophia din Bucuresti, str. Bibescu Voda 19 (linga Facultatea de Teologie).
Invitat: RADU MORARU.

Cu două zile înainte să se abată urgia lui Dumnezeu asupra Paradisului bătrînilor, lordul Richard se afla împreună cu Preasfinţitul Agathanghel la sala de fitness. De la reşedinţa Preasfinţitului pînă la sală erau cam cinci minute de mers pe jos. Preasfinţitul, la cei optzeci şi patru de ani ai săi, făcea acest drum în douăzeci de minute. După ce cobora treptele de marmură albă, o lua pe cărăruşa pavată cu granit roşu, îngustă cît să încapă doi oameni care merg la braţ.

„Naşul” va prezenta, la Bucureşti, romanul „Diavolul este politic corect”

Vezi: DE CE RADU MORARU?

„Diavolul este politic corect” la Jurnal de Chişinău

De Nicolae Popa

Cine cunoaşte calmul şi blajinătatea ieromonahului Savatie şi cuminţenia senină a omului şi scriitorului Ştefan Baştovoi îi va fi greu să şi-l imagineze dezlănţuit, asemenea vulcanului islandez cu nume de nepronunţat care a pus la pământ cele mai sofisticate tehnologii electronice. Ca autor de cărţi ce nu stau să se prăfuiască pe rafturi, a publicat recent, sub numele de Savatie Baştovoi, un roman care ar putea trece drept unul de scandal, dacă n-ar fi de un tragism ce te mişcă şi te pune pe gânduri – „Diavolul este politic corect”, apărut la Editura „Cathisma” din Bucureşti.

„Diavolul este politic corect” la Europa Liberă

Emilian Galaicu-Păun

Science fiction plus dystopie socială

„Privindu-i, ţi se părea că ai de a face cu o nouă rasă de oameni, care nu ştie altceva decât să cânte şi să muncească”, fraza este desprinsă din Diavolul este politic corect, al ieromonahului Savatie Baştovoi, Cathisma, 2010, chit că o ureche expertă va recunoaşte oarece ecouri din Inimă de câine al lui Bulgakov. Alte câteva cărţi magistrale îşi dau întâlnire în romanul lui Baştovoi, de la Străinul lui Camus la 1984 al lui Orwell, fără ca autorul nostru să fie un livresc – din contra, el scrie cum ar predica, adevărat cu cartea (cărţilor) în faţă.

Simplă la prima vedere – de ceva timp omenirea trăieşte „în virtutea Legii nr. 182/110, privind întreruperea funcţiilor