Ce i-a iertat Băsescu lui Voronin şi lui Mark Tkaciuc

Se ştie că tot românul s-a născut poet. Îi plac cuvintele cum sună, dar arareori ia seama şi la înţelesuri. Erorile grave care s-au produs în ultimii 20 de ani în spaţiul politic şi eclesial din România şi RM se datorează tocmai acestei înclinaţii native a românului spre poezie. Adică fiecare înţelege ce vrea şi se încîntă singur de adîncimea sensurilor pe care le dă unor cuvinte şi situaţii. De regulă fără prea mare legătură cu realitatea. Aşa ne-am trezit cu o dezbinare aproape iremediabilă atît la nivel diplomatic, cît şi la nivel eclesial, dintre România şi RM.

Atunci cînd mi-am arătat indignarea faţă de impulsurile „creştine” ale domnului Băsescu în faţa comuniştilor moldoveni (impulsuri care nu au lucrat şi în cazul celebrului discurs pro homosexualitate al Domniei Sale), am făcut-o tot de dragul României şi a poporului român.

Se pare că românii din România nu pătrund sensul acuzaţiei pe care Mark Tkaciuc, consilierul lui Voronin, i-a adus-o lui Traian Băsescu. „Criminalul s-a întors la locul faptei”, de această dată, nu este o poezie şi nici o etalare a lecturilor din Dostoevski. Este o acuzaţie adusă României de către comunişti în decursul a jumătate de secol, aceea de „regim-fascist” care, chipurile, nu a făcut decît să ucidă şi să jefuiască în Basarabia.

Aşadar, atunci cînd Mark Tkaciuc, un expert de primă mînă în arta manipulării, îi aruncă preşedintelui României această replică în faţă, el acuză încă o dată România de fascism. Iar Traian Băsescu, poet şi el, uită că se află în faţa unui public cu o mentalitate diferită şi răspunde ca la Cotroceni: „iaca, vă iert”. Răspunzînd provocărilor lui Voronin şi Mark Tkaciuc, peşedintele României le-a făcut, de fapt, jocul. Ar fi putut foarte bine să nu-i bage în seamă, să spună, de pildă, că n-a venit la Chişinău să vorbească despre Voronin, ci să facă treburi mai importante. Schimbul de replici pe care l-a avut cu Voronin a creat pe undeva impresia de rivalitate.

În orice caz, Voronin s-a comportat ca un preşedinte, organizîndu-şi din timp o vizită la Moscova tocmai în ziua vizitei preşedintelui României în RM. Vizită în calitate de ce? De preşedinte al partidului comunist? Tocmai la Patriarh? Dar poate că Moscova încă îl mai crede pe Voronin Preşedinte şi de aceea Băsescu evită să-l înfrunte? Sigur, Voronin a făcut-o ca să sfideze, dar şi pentru că suferă de nebăgare în seamă. A fost şi o miză pusă pe presa rusă, care depăşeşte cu mult amploarea presei româneşti, avînd un mai mare impact asupra opiniei publice internaţionale (presa rusă e mult mai citată peste tot în lume decît presa română). Iar o vizită la Patriarh, chiar şi a unui comunist, în ochii pravoslavnicilor poate părea mai ortodoxă decît prosternarea lui Băsescu în faţa comuniştilor.

Poate că din România lucrurile se văd altfel, dar basarabenilor această atitudine slabă în faţa comuniştilor, care, să nu uităm, încă mai reprezintă majoritatea parlamentară în RM, le poate lăsa un gust amar.

Foto: Unimedia