Cartea e mai bună decît blogul. Blogul e mai bun decît Fb-kul. Asta am înțeles după un experiment simplu.
Rețelele de socializare sînt făcute pentru a reduce calitatea mesajului. Limitarea lungimii unui discurs este un efort al presei de tip nou, construită din sloganuri. Totuși presa tipărită nu a ajuns la performanțele internetului, cînd cititorului i-a fost oferită posibilitatea de a comenta ceea ce citește. Participarea la discutarea textului creează iluzia co-autorului. Cititorul are impresia că influențează/modifică mesajul textului prin comentariul său. Ceea ce îi gîdilă orgoliul.
Totuși beția comentariilor a creat un cititor isteric, incapabil de analiză și contemplare. El citește pentru a comenta, pentru a-și hrăni propriul orgoliu. Iar scriitorul își tocmește de multe ori textul cu scopul expres de a stîrni comentarii, pentru că asta face rating, iar ratingul aduce bani sau slavă.
Tabăra comentatorilor a evoluat în tabăra celor care se numesc cu emfază blogheri. Blogherii sînt, de cele mai multe ori, cititori ratați. Ei sînt mai grabnici la a grăi, decît la ascultare/citire (ca să ne amintim de îndemnul Apostolului Iacov). Apăruți peste noapte, ei riscă să dispară odată cu apariția balaurului numit Face Book. Acest balaur cu milioane de capete înghite zilnic blogheri pentru a-i transforma în feisbukiști.
Nu e departe vremea cînd tot ce va fi de găsit pe internet vor fi poze cu căței, pisici și părți ale corpului uman. Butoanele de pe care își scriu oamenii mesajele sînt tot mai mici și mai greu de folosit, odată cu mutarea internetului în telefoane. Totul e din ce în ce mai mic și solicită din ce în ce mai puțină minte. Ne întoarcem la peșteră, cînd oamenii nu știuau să scrie și desenau casa, barza, taurul, omul. Acum e ceva mai evoluat, avem butoane cu „eikon”-uri care înlocuiesc rapid cuvîntul. Trăim într-o mare peșteră digitală. Mă gîndesc cît a mai rămas pînă cînd lumea va uita să vorbească?
savatie baştovoi 
ce tare! ce adevarat!
„avem butoane cu “eikon”-uri care înlocuiesc rapid cuvîntul”
exact asta mi se intampla. cateodata incerc sa ma exprim fara dar de cele mai multe ori folosesc simplu 😀 sau 😦 sau altele care se potrivesc …
Parinte, binecuvantati!
Foarte buna observatia!
Afirmaţia dumneavoastra mă linişteşte oarecum. Aveam impresia că sunt eu alambicat în exprimare, pentru că încerc să exprim cât mai corect, prin urmare amplu, mesajul pe care vreau să-l transmit, iar aici limba română mă ajută destul de mult faţă de engleză ca exemplu. Dar uite că oamenii nu mai au răbdare însă eu, lipsit încă de marele dar al discernământului, mă bănuiam de vorbărie în deşert şi ajugeam să nu mai vorbesc deloc, afară doar de puseurile ego-centriste care mă forţau să pun punctul pe „i” in rarele mele discuţii… poate că totuşi nu era chiar o lipsă de discernământ când procedam atare.
V irtualul a inlocuit existenta fireasca a omului aproape in intregime ,mie personal mi-e dor de bunica,de ciresul din gradina .Pe ulitile pietruite din oras treceau odata geamgii si vanzatori de inghetata,mi-e dor de romania de altadata,de casele cu gradini pline de flori,de banca de la poarta.Suntem niste roboti ancorati in drogul virtualului,prea lasi pentru a trai in concret.Sunt ingrijorata de aceasta roata zimtata si ascutita a vremurilor astea ce sfarima suflete fara a se intoarce,incotro ? Doare tare…chiar doare!
Fata lumii acesteia se transforma in eikon, cu/dupa voia omului. Si cu voia lui, s-ar putea transforma in „oeikon”, daca s-ar indura Dumnezeu de noi, si noi de El. Dar cum putem sa ne induram noi de El.
Nimic mai adevarat.
Vorbeam zilele trecute pe mess cu o pustoiaca de liceu si mi-am dat seama ca faceam mari eforturi sa inteleg ce imi scria ea. ma chinuiam efectiv sa inteleg cuvintele ei formate exclusiv din consoane si acelea trunchiate.
In sfarsit face si facebookun lucru bun
Cred ca in acest articol expuneti numai „the dark side of the moon”…Eu nu pot sa cred ca viata omului se rezuma doar la internet..cunosc foarte multi tineri ce au vreme sa si citesca, sa si „blogheze”, sa se si-ntalneasca si sa discute cu oameni vii, fara sa-si faca din parerile lor vreun idol. Sigur ca aveti dreptate, exista acest pericol, dar constitutia fiecarui suflet si marea mila a lui Dumnezeu schimba lucrurile.
Banuiesc ca v-ati facut blog si cont de facebook tocmai ca sa va-ntalniti cu tinerii, sa le puneti probleme duhovnicesti tocmai „la ei acasa”, adica pe net, unde, daca nu ai feisbuc si email sau mai stiu eu ce chestii la moda nu esti cool si, prin urmare nu-i intereseaza!!!
Faceti un experiment si pe parcursul Postului Mare rugati pe tot crestinul sa renunte la internet o perioada macar, sa se intoarca mai mult spre cercetarea de sine si spre celalalt, omul de langa el, pentru care de obicei n-are timp si-l mai si repede, pentru ca butoneaza, comunicand in eter!
uitam sa dam crezare cuvintelor mari ce se imprastie tot mai mult prin blogosfera romaneasca.
Cum a sunat asta? Destul de interesant. Internetul este una dintre cele mai mari inventii. Omul a creat asta. Ce s-a mai intamplat pe parcus este altceva. Ti se da, e treaba ta cum vei avea grija de ea. retele de socializare, si-n special statul prea mult pe internet, „vorbitul” doar prin butoanare este de mult o practica mult mai folosita decat graiul viu. Toti se fac blogheri, toti se dau importanti si tot mai multi incearca sa-si arunce ideile intr-un mod mai original.
Mult adevar ,dar mai si unii care nu vor musai sa ”modifice mesajul textului ”ci pur si simplu sunt fericiti ca exista pentru cineva si aceasta modalitate din pacate ramane unica…
[…] Savatie Bastovoi: ATENȚIE: Face Book-ul ucide blogurile! Cartea e mai bună decît blogul. Blogul e mai bun decît Fb-kul. Asta am înțeles după un […]
mi se pare mie sau am uitat sa ne bucuram ca traim?!
[…] Părintele Savatie a publicat, pe blog, un text excelent despre “marea peşteră digitală”. […]
Inregistrarea conferintei Isabelei Vasiliu-Scraba despre VINTILA HORIA si DOMNITA ILEANA/Maica ALEXANDRA s-a facut pe 18 mai 2012 la Alba Iulia, la Centrul de Conferinte „Gaudeamus” al Universitatii „1 dec. 1918”, unde avea loc Sesiunea Stiintifica DIALOGUL CULTURILOR INTRE TRADITIE SI MODERNITATE (Editia XIV-a, Editie aniversara la implinirea a doua decenii de invatamant universitar filologic la Alba Iulia), 17-18-19 mai 2012.
Facebook-ul este un instrument tipic jidovesc de îndobitocire, învrăjbire şi control în masă. Propragandă comunistă jidănească.
Intrebarea este, ce va ucide pe Facebook ?
da corect… Eu recunosc de la bun inceput ca stau pe Facebook … am si o amaraciune de blog, dar n-am avut niciun succes… insa nu stau pe FB pt comentarii, likeuri, poze… ci pt MARTURISIRE… si pt a discuta cu persoane de valoare… Iubite Parinte Savatie, pe FB am vb prima data cu dvs, cu dl-ul Laurentiu Dumitru, cu dl. Ovidiu Hurduzeu, cu doamna Lelia Bratu-Marcu … si cu alte personalitati ortodoxe si nu numai… si cu cele laicie ma bucur ca am vorbit… chiar daca doar asa virtual… Sa vedeti ce articol este publicat in revista ROST, revista dl. Claudiu Tarziu, despre (contra) Facebook si anumite retele de socializare… Va dau dreptate, dar nu putem renunta definitiv la FB sau la net… DISCERNAMANT!!!
[…] “Cartea e mai bună decît blogul. Blogul e mai bun decît Fb-kul. Asta am înțeles după un experiment simplu. Rețelele de socializare sînt făcute pentru a reduce calitatea mesajului. Limitarea lungimii unui discurs este un efort al presei de tip nou, construită din sloganuri. Totuși presa tipărită nu a ajuns la performanțele internetului, cînd cititorului i-a fost oferită posibilitatea de a comenta ceea ce citește. Participarea la discutarea textului creează iluzia co-autorului. Cititorul are impresia că influențează/modifică mesajul textului prin comentariul său. Ceea ce îi gîdilă orgoliul. Totuși beția comentariilor a creat un cititor isteric, incapabil de analiză și contemplare. El citește pentru a comenta, pentru a-și hrăni propriul orgoliu. Iar scriitorul își tocmește de multe ori textul cu scopul expres de a stîrni comentarii, pentru că asta face rating, iar ratingul aduce bani sau slavă. Tabăra comentatorilor a evoluat în tabăra celor care se numesc cu emfază blogheri. Blogherii sînt, de cele mai multe ori, cititori ratați. Ei sînt mai grabnici la a grăi, decît la ascultare/citire (ca să ne amintim de îndemnul Apostolului Iacov). Apăruți peste noapte, ei riscă să dispară odată cu apariția “balaurului” numit Face Book. Acest balaur cu milioane de capete înghite zilnic blogheri pentru a-i transforma în feisbukiști. [….]“ (Savatie Baştovoi) […]
Parinte, foarte interesanta postarea. Dupa ce am citit-om am vrut sa-mi sterg contul de facebook. M-am gandit ca e prea drastic totusi. Atunci am dat ‘share’ pe ‘wall’. Si acum astept…’comment-urile’ 😀
sarut mana parinte,
frumos articolul, e bine ca ati facut precizarea asta.
noi ne asteptam inca sa renuntati definitiv la ACEL site de „socializare”, ca de altfel pt orice alt site de socializare, dar mai ales la ACELA, care este unealta antihristica de indosariere mondiala a tuturor oamenilor, lasand la o parte faptul ca moralmente este un loc atat de „comun”, un fel de cloaca, hazna mondiala, in care fiecare isi pune ce are mai „bun”, poze bine ticluite, „alese”, o parada si o expunere incredibil de malefica pt suflet, un ego hiper-exaltat, ce da in clocote, un mers al viermelui launtric prin toate camarile sufletului – cu ravagiile de rigoare..). Cu tot respectul pe care vi-l port de ani si ani de zile, consider ca moralmente un monah (cu atat mai mult sfintia voastra) nu poate „gira” un site de o asemenea factura, mai ales cu „destinatia” pe care o are ..
interesant este ca, asa cum cineva vorbea mai sus, incerca sa stearga contul de facebook si nu putea, acela ar ramane forever (intr-o latenta?) acolo. Asa o fi? Lumea facebook pare ca nu vrea sa te mai scoata din „pestera digitala” nici daca tu nu mai vrei acolo, sau ii rogi mult…
dar apropos de un termen de aici: pestera. De utilizarea lui. Ca sa intelegeti la ce ma refer, am sa va spun altceva, cu precizarea ca nu contestam faptul ca au existat oameni care au pictat pe peretii pesterilor (dar poate nu atat de „glaciari”, atat de demult .., chiar sigur!). L-am intrebat pe un fost coleg de scoala, actualmente antropolog cu „rezolva” treaba cu focul, si cu „epoca” lui, cu epoca „descoperirii” lui etc, din manualele de scoala, din lucrarile stiintifice – de „cea mai buna calitate”, atata timp cand in Geneza, avem chiar de la inceputuri confictul dintre primii urmasi ai protoparintior nostri, Cain si Abel care aduceau jertfe lui Dumnezeu inclusiv (sau mai ales) prin foc! Asadar, conform Sfintei Scripturi focul este un „dat ontologic”, un dar dat omului inca de la existenta si facerea lui, deci nu descoperit de om cu mintea, puterile si cautarile lui, de nu stiu cate sute sau mii de ani, ci un dar dat (de la origine) de la Dumnezeu in mintea omului pt folosinta, pt diverse folosinte in a se ajuta in vietuirea sa pe pamant.
traim in plin eon masonic si nu numai (sunt doar baza piramidei, „prolii”, trepadusii..) in care s-au comis cele mai grave crime, adevaratele crime impotriva umanitatii, cand istoria evenimentiala, si nu numai – cum e si cea a cunoasterii, celei stiintifice, a fost luata in stapanire, confiscata si falsificata barbar .., de oameni ai elitei oculte ca darwin, marx si atatia.
asadar, gandesc ca folosirea termenului „pestera” este una pur metaforica, lipsita de orice conotatii contextual-istorice (r)evolutionare.
altfel, multumim mult pt cartile pe care le scrieti pt noi, sunt cu adevarat minunate.
Doamne ajuta !
[…] https://savatie.wordpress.com/2012/02/22/atentie-face-book-ul-ucide-blogurile/ […]