Partea a doua a traducerii discuției de la Jurnal TV

FILOSOFIA SCANDALULUI

Emisiunea ”Priamoi razgovor” la Jurnal TV (traducere din rusește), continuare

Moderator: Vă rog să facem o pauză și să urmărim părerea părintelui Anatolie Cibric cu referire la incident și părintele părintelui Andrei Kuraev la Chișinău.

Părintele Anatolie: Noi considerăm că părintele Andrei Kuraev a venit în Moldova cu o misiune specială. Această misiune nu este doar bisericească, ci și politică. Deoarece el a declarat asta singur, la postul dumneavoastră de televiziune, cum că la sosirea în Moldova avea plănuite niște întîlniri, despre care vorbește și pe blogul său, cum că s-a întîlnit, la inițiativa prim ministrului cu el, cu prim ministrul. După aceea la televiziunea dumneavoastră a fost o emisiune unde el a provocat poporul ortodox din Moldova, spunînd despre o asociație ortodoxă care face parte din Mitropolia Moldovei, care activează canonic pe teritoriul Republicii Moldova, fiind întemeiată cu binecuvîntarea mitropolitului Vladimir la cererea credincioșilor ortodocși, că este o sectă. Numind o organizație ortodoxă ”sectă” el a aruncat o umbră asupra Mitropoliei Moldovei și, desigur, asupra mitropolitului Vladimir. În cadrul emisiunii voastre părintele Andrei i-a invitat pe toți doritorii să participe la conferința sa de la Academia Teologică din Chișinău. Deoarece el ne-a provocat, numindu-ne sectă, noi am hotărît să mergem și, urmînd experiența emisiunii dumneavoastră, să-i propunem o ”discuție directă”, să-l întrebăm cum a putut să numească o frăție ortodoxă ”sectă”. Pînă acum, de cînd părintele Andrei a numit credincioșii cu astfel de cuvinte, noi nu am avut nici un reproș din partea Mitropoliei și în cei șapte ani de cînd există această obște nu am avut nici un reproș canonic. Normal că atunci cînd i-am adresat întrebarea, părintele Andrei a început să fugă de răspuns. Și cînd i-am propus să susțină în fața adunării cum își motivează propriile afirmații necanonice și neortodoxe, chiar hulitoare împotriva Sfinților Părinți și a sfintelor canoane, atunci el a încercat să înnăbușe asta, ca oamenii să nu audă zicerile lui pe care el le rostește. Deoarece oamenii în mare parte nu sînt informați. Scopul părintelui Andrei Kuraev a fost altul. Desigur pentru a-l descredita pe mitropolit, să discrediteze mitropolia, să creeze un precedent. La noi în Moldova s-a păstrat un echilibru dintre cercurile conservatoare, sau tradiționaliste din sînul Bisericii Ortodoxe și partea ceva mai liberală a preoților, dar el a venit și a introdus această dezbinare pentru ca acest echilibru să fie încălcat. Este firesc să fie numit ”provocatorul a toată Rusia”. De acest cuvînt noi nu ne lepădăm.

Moderator: Dar acțiunile dumneavoastră nu le considerați provocatoare?

Părintele Anatolie: Nu. Pentru că iată cum trebuie să judecăm. Dacă noi știm că cineva acționează provocator, cînd provocarea țintește credința, canoanele Bisericii, atunci noi nu ne gîndim să ne ferim a nu cădea sub această provocare. Noi răspundem ceea ce se cuvinte omului care hulește

Moderator: Adică cu provocarea la provocare.

Părintele Anatolie: Nu. Noi răspundem mărturisindu-ne credința. Dacă dumneavoastră considerați mărturisirea credinței o provocare, atunci eu cu părere de rău constat că dumneavoastră nu aveți înțelegere față de mărturisirea credinței. Credința trebuie mărturisită pretutindeni. Și dacă cineva te provoacă: ”ești credincios sau nu?”, iar tu te incomodezi să răspunzi, înseamnă că tu te-ai lepădat de credința ta.

Moderator: Așadar, am ascultat versiunea părintelui Anatolie Cibric. Părinte Andrei, ați auzit ceva nou pentru dumneavoastră?

A. K.: Eu am aflat că mărturisirea credinței de acum încolo nu mai înseamnă însemnarea cu semnul crucii, ci lovirea peste față și spargerea ochelarilor oponentului. Pentru mine aceasta este o noutate, eu nu știam că noi avem un asemenea gest de credință. În afară de asta, părintele Anatolie a confirmat ceea cu ce noi am început discuția noastră. Din păcate el chiar și în această situație, cînd de acum e în toi ședința judecății bisericești pentru cazul lui, nu al meu, al lui, el continuă să tragă la fund împreună cu sine pe mitropolit. Deoarece continuă să afirme că toată activitatea lui și predicile ar fi, chipurile, susținute de mitropolitul Vladimir. Eu sînt convins că asta nu e așa. Și faptul că de acum au avut loc patru ședințe ale judecății bisericești, astăzi a fost una, și urmează și altele, mă conving că Mitropolia Moldovei are destul tact, minte, hotărîre, conștiință bisericească normală ortodoxă, pentru a decide de unii singuri asupra acestui incident și activității asociației Fericita Matrona. Eu cred, așa mi s-a părut după ședința de judecată de astăzi, că pînă la sfîrșitul lui noiembrie totul se va hotărî și poate chiar mîine vom avea de acum unele noutăți. Și iarăși zic: eu înțeleg că viața mă poate pune în astfel de situații cînd eu, nefiind în biserică, în altar, să am bărbăția să vorbesc în nume propriu, fără să mă acopăr cu nume mari, de genul ”eu sînt ca toată Biserica, toată Biserica vorbește prin mine”. Eu am emisiunea mea la televiziunea moscovită și de fiecare dată eu încep cu cuvintele: ”Dați-mi voie să mă prezint, eu sînt un idiot”. Adică în sensul inițial al acestui cuvînt din greaca veche ”idios”, ”personal”, ”propriu”, un om care nu este împuternicit de nimeni. Kuraev este egal cu Kuraev. Eu acuș o să vorbesc despre evenimente din lumea religiei, Ortodoxie sau islam, dar aceasta e poziția mea și Patriarhia Moscovei nu poartă responsabilitate pentru ceea ce eu voi spune acum.

Moderator.: Dar cum a reacționat Patriarhia Moscovei la acest caz?

A. K.: Părintele Anatolie nu poate adopta o astfel de poziție. Adică, atunci cînd preotul slujește liturghia el este un om al Bisericii. Atunci cînd omul oferă crucea spre sărutare, nu are importanță dacă acea mînă a păcătuit mai înainte, a lovit pe cineva peste obraz sau a furat, dar în momentul liturghiei aceasta este mîna lui Hristos și ea trebuie sărutată. Înțelegeți, în internet eu pot polemiza cu părintele Savatie…

S. B.: Ah, puteți și încă cum puteți, părinte Andrei.

A. K.: Dar în altar eu îi voi săruta mîna, deoarece el este un preot canonic.[1] Trebuie să știm să deosebim unde omul acționează ca chip al lui Hristos, ca glas al Bisericii și unde ca persoană aparte care are simpatiile și antipatiile sale, gusturi în viață, cultură, politică la urma urmei și așa mai departe. [2] Eu îmi doresc foarte mult ca măcar această lecție să o învețe părintele Anatolie în urma incidentului și ca el să nu mai apese asupra oamenilor convingîndu-i că orice cuvînt al lui este cuvîntul Mitropoliei Moldovei, deci și cuvîntul întregii Biserici Ortodoxe. Asta nu este așa.

Moderator: Și totuși, cum au reacționat la Patriarhia Moscovei față de incident?

A. K.: Deocamdată există o singură declarație oficială publică a unui reprezentant oficial al Patriarhiei Moscovei, acesta este Vladimir Romanovici Celegoida, conducătorul departamentului sinodal pentru informare și analiză. Trebuie să știți că părintele Anatolie Cibric, îndată după incident, a plecat la Moscova unde a organizat o conferință de presă.

Moderator: Era pe douăzeci și unu octombrie, chiar în ziua cînd a fost anunțată moartea dumneavoastră. E o coincidență?

A. K.: Da, e un subiect interesant, dar eu nu doresc acum nici o conspiralogie. Există niște reguli bisericești elementare. Nu poți veni în altă eparhie, nu este vorba de țară, ci numai de eparhie și să faci acolo acțiuni publice bisericești fără știrea episcopului locului. De exemplu, eu pot veni aici la dumneavoastră în ospeție, mă pot plimba prin minunatul parc din centrul Chișinăului, pot intra în restaurantul cu bucătărie moldovenească, pot merge în ospeție la părintele Savatie. Astea sînt lucruri private și eu pot să le fac. Dar dacă părintele Savatie îmi va spune: ”Părinte Andrei, hai la mine la mănăstire să slujim” eu trebuie să cer binecuvîntarea mitropolitului, nu doar a părintelui Savatie ca stareț.[3]

Moderator: Părintele Anatolie a zis că aceasta a fost o comunicare cu presa și că pentru asta el nu trebuie să ceară binecuvîntare arhiereului.

A. K.: Acest lucru a fost condamnat și de părintele Vladimir Romanovici Celegoida… În plus, eu am fost sunat de un episcop moldoven care zilele acestea a fost la Moscova și a fost întrebat de patriarh ce a căutat părintele Anatolie Cibric la Moscova, a avut binecuvîntare de aici, din Chișinău? Adică, el nici aici nu a primit binecuvîntare pentru a merge la Moscova și nici la Moscova nu a primit-o. Eu vă repet: Patriarhia Moscovei se poartă cu respect față de mitropolitul Chișinăului ca și conducătorului Bisericii Moldovei. De aceea, din cîte înțeleg și eu sînt încredințat de asta, că poziția Patriarhiei Moscovei este următoarea: aceasta este o problemă internă a Mitropoliei Moldovei și Mitropolia Moldovei este capabilă să soluționeze singură această criză. Fără șoptiri din partea Moscovei.

Moderator: Bine. Ați afirmat că vizita dumneavoastră în Moldova din 11 octombrie a fost un răspuns la scrisoarea ”mitocană” adresată patriarhului Kiril de către obștea Fericita Matrona.

A. K.: Eu am spus? Nu. Asta n-am spus-o eu, părintele Anatolie a spus-o.

Moderator: De pe blogul dumneavoastră am luat-o.

A. K.: Eu l-am citat pe părintele Anatolie. Nu, nu, nu.

Moderator: ”Acesta a fost răspunsul meu”, ați afirmat. Eu o voi găsi și v-o voi arăta personal.

A. K.: Găsiți-o.

Moderator: Bine. Părinte Savatie, atunci cînd părintele Andrei susține că o expresie sau alta este părerea lui personală, adică ”eu nu acționez din numele Bisericii Ruse”, precum s-a zis, ci doar de la Andrei Kuraev, personal Andrei Kuraev, este normal?

S. B.: Pe părintele Andrei eu îl cunosc personal de 11-12 ani, cînd noi ne-am cunoscut la ”Conferințele de Crăciun” organizate anual de Patriarhia Moscovei. Atunci noi am avut un interviu foarte interesant despre ortodoxie și postmodernism. Eu am publicat acest interviu în cartea mea ”Ortodoxia pentru postmoderniști” care a fost chiar premiată de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Așa că eu știu că părintele Andrei are multe păreri personale interesante. De aceea, atunci cînd eu am intrat în această polemică, eu m-am bazat pe înțelegerea dumneavoastră, pe experiența dumneavoastră în materie de polemică și, desigur, anumite lucruri m-au uimit și chiar m-au dezamăgit, asta v-o zic public. Eu îmi mențin părerile pe care le-am expus, dar totodată eu cred că noi putem arăta o polemică demnă și asta este cel mai important pentru noi ca propovăduitori ai Evangheliei. Desigur că există păreri diferite, diferite vederi și experiențe diferite și noi trebuie să discutăm toate acestea, iar asta trebuie să se petreacă în condiții de normalitate, în primul rînd omenești.

Moderator: Un preot are dreptul la păreri personale, mai ales dacă el este receptat ca un trimis al Bisericii Ruse.

S. B.: De ce nu? Eu vă voi spune un mic detaliu care de obicei nu este luat în seamă, acela că despre Biserică se poate vorbi din diferite puncte de vedere, adică se poate vorbi din punct de vedere istoric, din punct de vedere filozofic, se poate vorbi despre arhitectura bisericească, despre cîntarea bisericească și așa mai departe. Desigur în acest caz apar păreri personale și nici nu pot să nu apară, deoarece un om concret, fie el diacon sau preot, sau simplu credincios, a cercetat ceva și propune asta spre judecata comunității, astfel formîndu-se tradiția bisericească. Dar atunci cînd un om vine și spune că le știe pe toate, că lucrurile stau așa și nu altfel, sigur că orice poate fi rupt din context, deoarece noi avem două mii de ani de tradiție, ba chiar tradiția noastră pleacă pînă la Moise și Avraam. Așa că părerile personale sînt inevitabile.

Moderator: Sigur că sînt inevitabile, dar eu vorbeam de altceva…

S. B.: Eu cred că riscul, în cazul de față al părintelui Andrei Kuraev, reiese din faptul că el nu este la Moscova, ci în Chișinău și că este perceput ca un reprezentant al patriarhului Moscovei. Vrei sau nu vrei, părinte Andrei, dar la noi nu vin chiar atît de des propovăduitori cu o reputație atît de gălăgioasă, așa că în mod obligatoriu ați fost perceput astfel. Iar după ce ați semnat manualul ”Bazele culturii Ortodoxe„ ați putea fi receptat ca și reprezentantul unei anume părți a politicii oficiale a statului rus, deoarece acesta este un proiect care poarte pecetea Federației Ruse. Și aici, desigur, sînt inevitabile discuțiile, iar dumneavoastră trebuie să atrageți atenție acestui fapt în calitate de misionar și slujitor al bisericii. Mă refer la întîlnirea cu premierul, întîlnirile cu diverși reprezentanți ai partidelor politice, nu-i voi numi acum. Apropo, este adevărat că v-ați întîlnit cu Piotr Lucinski? [4]

A. K.: Cu Lucinski? Da. A fost o întîlnire pur întîmplătoare, pur și simplu o cină de adio aici în Chișinău, într-un restaurant… Și cînd mă uit, stă Lucinski și cu el un monah tibetan.

S. B.: Foarte interesant. Pentru că Lucinski este și întemeietorul lojii masonice de la Chișinău, nu știu dacă o știați sau nu, dar de aici poate porni o discuție foarte amplă. Vă întîlniți cu personalități atît de diverse, așa că, părinte Andrei, noi avem dreptul să punem întrebări. Ce-i asta?

A. K.: Ne cunoaștem încă de pe cînd era la Moscova, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist, încă de la sfîrșitul anilor optzeci. Așa că și acolo noi aveam niște relații moldovenești comune, printre moldovenii din Moscova. Dar, îndeobște, munca slujitorului bisericii are și o oarecare bucurie a sa este că se întîlnește cu oamenii cei mai diferiți. De preot se poate apropia un vagabond și preotul nu trebuie să fugă de el, dar și prim ministrul. Important este ca și preotul și misionarul să poată lucra în registre diferite.

Moderator: Eu o să vă întrerup pentru reclamă.


[1] Precizez că pe blogul său Andrei Kuraev m-a acuzat de uneltire împotriva patriarhului Kiril al Moscovei, întrebîndu-mă din ce grupare schismatică fac parte. În acest moment, exprimîndu-și dispoziția de a-mi săruta mîna deoarece sînt un preot canonic, părintele Andrei dorește, probabil, să repare declarațiile anterioare cu privire la care am făcut o adresare către mitropolitul Vladimir, cerîndu-i să-l sesizeze pe patriarhul Kiril asupra caracterului provocator al insinuărilor pe care le-a făcut misionarul rus la adresa mea.

[2] Diaconul Andrei Kuraev revine la această viziune a sa asupra preoției, care este activă doar în altar, reducînd preoția la lucrarea sa sacramentală, ceea ce este cu totul străin învățăturii Bisericii lăsată de Sfinții Apostoli. Urmînd această logică, un preot care călătorește sau împletește coșuri nu mai este preot și Biserica nu mai este reprezentată prin el.

[3] E o eroare, eu nu sînt stareț. În plus, doar arhiereii își coordonează vizitele, pe cînd clericii din aceeași jurisdicția canonică nu au neapărată nevoie de aprobări arhierești pentru a merge unul la altul la hram sau la Sfîntul Maslu, e o practică obișnuită peste tot în lumea ortodoxă. Este interesant că toate interviurile scandaloase de la Chișinău ale diaconului Andrei au fost făcute cu ocazia unei vizite ”private”, după cum singur a declarat atunci cînd a fost întrebat cu a cui binecuvîntare acționează.

[4] Piotr Ilici Lucinschi, președinte al Republicii Moldova între anii 1996-2000. Pînă la destrămarea URSS, a făcut carieră în cadrul Partidului Comunist. Începe în cadrul mişcării de tineret, apoi este promovat în Comitetul Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. În 1978 este trimis la Moscova pentru a lucra în cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, iar din 1986 pînă în 1989 este secretar II al Comitetului Central al Partidului Comunist din Tadjikistan.
Petru Lucinschi s-a aflat în ultimele luni de existenţă a URSS în cercul cel mai înalt al puterii sovietice. În dimineaţa de 22 decembrie 1989, el i-a prezentat lui Gorbaciov situaţia din România. În 1997 a favorizat fondarea ”Marii Loje a Moldovei” girată de Marea Lojă Regulară a Italiei. Petru Lucinschi este membru al Marii Loje Internaționale, despre el afirmîndu-se că este printre puținii moldoveni care au intrat în masonerie încă de pe timpul Uniunii Sovietice.

Anunțuri

28 Responses to Partea a doua a traducerii discuției de la Jurnal TV

  1. Paul Slayer spune:

    Sunt diferente de opinii, dar, din ce inteleg eu in urma acestei discutii, sunt totusi minore. Scandalul mi se pare in acest sens disporportionat. Si revin: totul se rezolva prin trecerea Mitropoliei Moldovei (impropriu nume, a Basarbiei, de fapt), sub BOR.

  2. andrei spune:

    Parinte mi se pare ca A.K. se eschiveaza, nu prea rapunde la intrebari, generalizeaza mult, da raspunsuri conventionale, nu raspunde concret la intrebarea par. Anatolie. Mie imi da impresia ca are o prezenta de necesitate in emisiune, si nu ca a venit sa rezolve situatia.

  3. Ala spune:

    Andrei ai observat corect. a venit de fapt sa se dezvinovateasca si sa isi spele un pic rusinea. Daca prin mass-media de rutina nu s-a prea discutat despre el, atunci intre credinciosi el e privit cu totul altfel de cum si-ar fi dorit. S-a invartit dupa coada prea mult, ca deja ma plictisea sa il ascult, tot incercand parca sa se indreptateasca.

  4. VladR spune:

    @ Andrei: Problemele nu se rezolva niciodata la televizor. Acolo doar se transmit semnale catre anumiti factori de decizie sau sunt facute publice probleme interne pentru ca, prin implicarea spectatorilor, sa fie influentati asemenea factori de decizie in adoptarea unei hotarari.

  5. ioan L spune:

    cameleonic A.K. Ce nu intelege mintea mea proasta e atitudinea asta de calm aparent, pe bloguri se spune una, cand va aflati fata in fata, va prefaceti,ca nimic nu s-a spus, nu s-a intamplat..
    va cunoasteti de zece ani, dar nu sunteti prieteni de zece ani. Si asta-mi pare a fi diplomatie. Pana acum, tonul sfintiei voastre -in opinia mea- e cel potrivit.
    Astept cu nerabdare traducerea.
    Blagosloviti.

  6. ieromonah savatie spune:

    @ ioan L,

    Pe blog intră lume mai mult sau mai puțin inițiată, care știe ce caută pe blog și are la îndemînă butoanele pentru a verifica informații, nume, situații. La televizor se uită oameni diverși, mulți dintre ei nici măcar știind cine vorbește și cu ce ocazie, iar a ieși doi popi să se încaiere ca la alegeri e o sminteală. În plus, blogul e al meu și scriu ce vreau pe el, dar nu mă duc la o televiziune pentru a-mi rezolva polemicile personale, mai ales că eu am și alte ocazii și posibilități de a riposta. Am prezentat o poziție în care să se regăsească un număr cît mai mare de privitori avînd în vedere prejudecățile legate de preoți care caracterizează societatea moldoveneasca, o societate obișnuită să-l vadă pe popa la televizor doar la Paște și păzindu-mă să nu mă pliez pe imaginea de popă extremist și habotnic pe care diaconul Kuraev a reușit să o reactiveze în imaginarul colectiv odată cu provocarea scandalului ”Fericita Matrona”. Așadar, desigur că a fost și un rol diplomatic pe care mi l-am asumat, nici nu putea fi altfel, mai ales că vorbeam cu un reprezentant mai mult sau mai puțin oficial al Moscovei.

  7. m.g. spune:

    Parinte Savatie,

    iata ce am intales eu din aceasta emisiune, va rog sa ma corectati daca gresesc.

    A.K.: Parintele Anatolie si organizatia Fericita Matrona sunt sectanti

    Parintele Anatolie: Organizatia a fost infiintata cu binecuvantarea Mitropoliei si pana acum nu am avut nici un repros canonic.

    A.K.: Parintele Anatolie incearca sa traga dupa sine, la fund, toata Mitropolia Moldovei sugerand ca a fost sustinut in toate actele si predicile de catre aceasta.
    [Dar Parintele Anatolie a spus cu totul altceva]

    A.K.: Eu nu fac niciodata asa ceva. Atat de smerit sunt ca nu indraznesc sa vorbesc decat in nume propriu, ba imi atribui si titlul de idiot de fiecare data cand spun cate ceva. Patriarhia mea nu e responsabila ptr ce zic eu.

    Moderator: Si ce zice Patriarhia dumneavoastra ? (a Moscovei)

    A.K.: … bla bla bla …
    [pe langa subiect]

    Moderator: Totusi, ce zice Patriarhia ?

    A.K.: Iaca ce sa zica, au dat si ei o declaratie. Dar sa stiti ca Parintele Anatolie a fost la Moscova, si cine stie ce o fi facut el pe-acolo. Nu ca as vrea sa insinuez ca a influentat in vreun fel declaratia, dar astfel de lucruri nu se fac, ca nu e frumos.
    [si ce se spunea in acea declaratie ?]

    A.K.: Parintele Anatolie a venit la Moscova fara binecuvantare, lucru condamnabil. L-a condamnat si cel care a dat declaratia (favorabila?), l-a condamnat si Patriarhul. E cu adevarat condamnabil. Ce a cautat acolo ? Aceasta e o problema interna a Mitropoliei Moldovei.
    [dar atunci matale ce ai cautat la ei ? si asa s-a cam deviat subiectul; concluzie: Parintele Anatolie e vrednic de a fi condamnat]

    Moderator: Ati afirmat ca …

    A.K.: Nu stiu, n-am zis, n-am facut

    Moderator: Bine. Parinte Savatie ?

    S.B.: Parintele Andrei este ok, am o parere buna despre el. Este firesc si inevitabil sa avem pareri personale. Dar A.K. nu se poate ascunde asa de usor in spatele parerilor „personale”. Este foarte greu sa nu fie perceput aici in Moldova ca un reprezentant al Patriarhiei Moscovei. Mai ales ca este si realizatorul manualului „Bazele Ortodoxiei” care, pe cat se pare, ne va fi impus si noua. Si mai ales ca in timpul vizitei v-ati mai vazut si cu diverse personaje politice. E adevarat ca v-ati vazut cu Piotr Lucinsky ?

    A.K.: Cu Lucinsky ? Daaaa, dar pur intamplator
    [ca sa vezi]

    S.B.: e cam dubios acest Lucinsky, deci ?

    A.K.: Eeeeh, pai ne cunoastem de muuult. De cand avea un „job” tare onorabil. O fi el dubios, dar daca un preot nu trebuie sa fuga de vreun boschetar ce se intampla sa se apropie de el, cum are sa fuga de prim ministru ?
    [ati fi putut totusi sa-l ignorati, sau v-o fi vazut si el si a venit in fuga la masa dumneavoastra ?]

    PUBLICITATE

  8. dan alexandru spune:

    Pe scurt, ce am inteles:
    – A.K. este trimis cu misiune speciala de Moscova sa creeze disensiuni in BO din Moldova
    – aceste disensiuni, sunt un fel de pisica data pe la nasul BOR: stati cuminti in banca voastra, nu va aratati muschii ca ati putea uni cele 2 biserici. Ei au apartinut si vor apartine noua. Si oricat ati zice, nici voi nu aveti cum sa scapati din „latul” nostru. Asa ca, potoliti-va.
    – este si un mod discret de a va provoca si a va antrena intr-o disputa dificil de controlat
    – este una din primele faze ale unui „razboi” ce se vrea declansat intre ortodocsi [stiindu-se pozitiile diferite pe care le au in ultimul timp romanii, rusii, grecii si sarbii in ale ortodoxiei in multe probleme]. Este – cum s-ar zice in termeni mai grosieri – un fel de testare a pietei. O determinare a punctului de „rezistenta”.

  9. toravic spune:

    Moderator: Un preot are dreptul la păreri personale, mai ales dacă el este receptat ca un trimis al Bisericii Ruse.

    S. B.: De ce nu? Eu vă voi spune un mic detaliu care de obicei nu este luat în seamă, acela că despre Biserică se poate vorbi din diferite puncte de vedere, adică se poate vorbi din punct de vedere istoric, din punct de vedere filozofic, se poate vorbi despre arhitectura bisericească, despre cîntarea bisericească și așa mai departe. Desigur în acest caz apar păreri personale și nici nu pot să nu apară, deoarece un om concret, fie el diacon sau preot, sau simplu credincios, a cercetat ceva și propune asta spre judecata comunității, astfel formîndu-se tradiția bisericească. Dar atunci cînd un om vine și spune că le știe pe toate, că lucrurile stau așa și nu altfel, sigur că orice poate fi rupt din context, deoarece noi avem două mii de ani de tradiție, ba chiar tradiția noastră pleacă pînă la Moise și Avraam. Așa că părerile personale sînt inevitabile.

    cum mă înghimpă la suflet afirmaţia dvs. car enici afirmaţie nu o pot numi 😦 răspunsul era simplu „NU, pentru că ortodoxul gîndeşte cu mentalitatea obştei ortodoxe, el judecă prin prisma Ortodoxiei, şi opiniile asupra dogmelor şi lucrurilor şi persoanelor sfinte nu poate fi una ce depăşeşte viziunea ortodoxă” – tare vreau să o pun pe dificultatea dvs. în exprimare în limba rusă :((

  10. NOI TOTI spune:

    JOS MAFIA ORTODOXA!JOS CURVELE CU BARBA.JOS CRUCIATII SODOMITI.JOS SATANELE IN SUTANE.JOS DUSMANII CRUCIATI AI POPORULUI !

  11. Volea spune:

    @toravic: pai nu despre dogme a spus parintele ca se pot emite pareri personale. Ca sa fie mai pe inteles, exista un domeniu larg in care exactitatea infinitezimala ce se cere in cazul dogmelor si invataturii de credinta nu e posibila, si unde opinia personala este inevitabila. A intra cu bocancii in acest domeniu, a rupe din context si a emite dogme acolo unde Biserica nu a considerat necesar sa exprime, este o mentalitate sectara. Cum este, de pilda, cea stilista, care face din calendar dogma.

  12. ieromonah savatie spune:

    @ toravic,

    te rog să mă îngădui încă o dată. Uite în ce domenii admit eu părerile personale: istoric, filozofic, legat de arhitectura sau muzica bisericeasca (de exemplu poate crede ca un manuscris dateaza din secolul 9 sau 7,), dar toate aceste pareri, care normal ca sint personale, sint propuse spre judecata comunitatii, astfel formindu-se traditia bisericeasca. Adica doar gindirea soborniceasca consacra o parere personala si ii da dreptul sa intra in fondul traditiei.

    Te rog să înțelegi că propaganda ateistă a impus părerea că Biserica lipsește pe om de personalitate și răspunsul meu a țintit mai mult campania pentru introducerea religiei în școli, care ar avea de suferit dacă nu oferim o discuție de nuanțe, cum și este întreaga tradiție Ortodoxă, prin nesfîrșitele sale polemici. Dacă aș fi răspuns așa cum mă sfătuiești, răspuns care este întru totul adevărat și demn, dar de neînțeles pentru cei care nu cunosc tradiția noastră, iar tradiția noastră este necunoscută și unei mari părți a ortodocșilor, răspunsul ar fi sunat așa: ”nu, pentru că ortodocșii nu au voie să gîndească și să cerceteze”.

    Iar la bun început, am zis că discuția despre Biserică se poate face din diferite puncte de vedere și am enumerat cîteva dintre cele care admit cercetări și păreri personale, toate în afara dogmelor. E adevărat că doream să închei prin fraza că în domeniul dogmelor nu există păreri personale, dar nu am mai apucat – defectul unei discuții cu moderator.

    În plus, eu nu am spus că părerile personale pe care le are un preot sînt implicit adevărate, ci doar că este inevitabil să nu aibă păreri personale, căci om este și gîndește, și caută, și cercetează, dar orice cercetare o propune spre judecata comunității (foarte important acest moment, pe care l-ai neglijat) și doar așa se încredințează dacă este comform tradiției, adică devine tradiție.

  13. dan alexandru spune:

    Eu cred ca unele lucruri pot fi spuse cu voce tare, iar altora nu le-a venit inca timpul.
    Poti spune unor pietre din fata ta Adevarul, dar daca pietrele refuza sa se transforme de la sine putere in paini [caci orice minune este posibila numai cuu acceptul omului, altfel ar putea fi numita ispita] pentru a-i hrani pe cei din jurul lor, atunci nu este inca momentul.
    Noi, cititorii acestui blog, ar trebui sa devenim pentru Parintele Savatie painea si vinul prinn care el, ca preot, sa prepare impartasania pentru ceilalti din jurul nostru.
    Suntem, noi, pietrele, dispuse a ne transforma in cuminecatura pentru aproapele nostru?

    Nu putem avea pretentia sa spunem Parintelui Savatie fa cutare sau spune cutare, atat timp cat noi dormim in pasivitate.
    Nu suntem inca perna pe care Hristos sa-si plece capul cand este obosit.

  14. 0rt0d0x spune:

    Acum m-am prins şi eu : Kuraev a încercat un atac mascat, adică în nume propriu dar de fapt din partea Bisericii Ruse, asupra Bisericii Moldovei, desprinse de Biserica Rusă…

    OK, atunci; dar rolul Părintelui Savatie în ortodoxia zonală – pentru că nu se poate vorbi, în cazul său, de o restrângere la BOR – mi se pare, în continuare, dubios.

  15. dan alexandru spune:

    @OrtOdOx

    Si de ce ti se pare „rolul” Parintelui Savatie in ortodoxia zonala a fi dubios?
    Cand vii cu astfel de acuzatii, nu lasi in urma doar fumigene si apoi o iei la fuga. ca sa devii credibil – si nu un simplu provocator – vii cu argumente.
    Altfel, tu insuti poti deveni un „dubios”.

  16. viorica spune:

    @toravic
    Ce nu e bine?
    Parerile personale expuse si validate de judecata comunitatii au construit traditia Bisericii, adica aceasta constiinta colectiva vie. Libertatea de constiinta, proprie tuturor membrilor ei. Merita sa punem asta sub semnul intrebarii sub motivatia ca este posibil abuzul, iesirea in decor?
    Daca pornim de la ideea bunei credinte ca normalitate, ca individ ai o minima cenzura stiind ca ceea ce spui, te reprezinta; cum eludezi asta angajand fara mandat numele altcuiva? Este problema celui reprezentat – aici Biserica Rusa – daca nu considera necesara discutarea(judecata)unei astfel de pareri .

  17. Ana spune:

    Iulian Capsali denigreaza pe Parintele Iustin… Cum se dau unii pe fata…
    Nu stiam acest amanunt in legatura cu perceptia revistei in de tot ravasita minte a zelotistilor ortodocsi puiti la manastirea Petru Voda. Totusi, Parintele Iustin este staret si ma indoiesc de faptul ca nu a fost informat despre scoaterea revistei din pangar. Daca i-a recomandat lui Victor Roncea sa-i dea lui Dan Puric una in cap (!) pentru ca indraznit sa atinga subiectul martiriului si a fost co-organizator al simpozionului, nu inteleg de ce te mai mira, draga Razvan, punitiunea asupra revistei Lumea Credintei… Intra in logica perfecta a diabolizarii „dusmanului”, acolo unde si Filotheu are expertiza necesara (in special a depistarii 666 in cutele realitatii). Sunt curios ce ar recomanda parintele Iustin in cazul Pr. Prof. Dr. Georgios Metallinos, care are asemenea cuvinte frumoase despre Simpozion? Lapidarea?

    Incep sa am sentimente amestecate, de lehamite si mila fata de asemenea inversunare ce se propaga fara discernamant. Interogatia ta finala are rolul sa mai puna – pentru a cata oara? – degetul pe rana. Cenzura este un bun instrument ideologic atunci cand nu vrei sa vezi decat adevarul tau unic. Sa fii „normal” (cine mai poate sa dea definitia normalitatii, daca un duhovnic indeamna la violenta si interzice o revista?) incepe sa devina o hula. Si totusi, „norma” pentru noi este Hristos, cel care nu sfatuieste sa dai una in capul dusmanului (ar fi starnit hahaiala ucenicilor, iar nu zidirea lor), ci sa-ti intorci obrazul celalalt. Si sa te uiti in ochii celui ce te uraste si sa-l intrebi, intocmai ca Domnul Iisus: “Daca am vorbit rau, dovedeste ce este rau, iar daca am vorbit bine, de ce Ma bati? (Ioan- 18:23)

  18. Demetrios spune:

    @Ana: Fostul meu parinte duhovnic de la Sihastria (ultimul duhovnic al parintelui Cleopa, asa, ca o curiozitate) m-a sfatuit sa ma feresc de orice scandaluri in Biserica ce produc tulburare sufleteasca, pentru ca sunt de la diavol.

    Si eu l-am cercetat de doua ori pe parintele Iustin in ultimii 2 ani, i-am citit interviurile si am un mare respect pentru el.

    Eu as zice sa nu luam partea nimanui. Cu rabdare se vor lamuri lucrurile.

  19. ieromonah savatie spune:

    @ Demetrios,

    adevăr grăiești, scandalurile în jurul duhovnicilor sînt întotdeauna de la diavol. Însăși discutarea lor te atrage într-un vîrtej din care nu poți ieși nevătămat.

  20. viorica spune:

    @dan alexandru
    sintem sau macar, vrem sa fim – altminteri ne pierdem vremea clampanind tastatura.

  21. Iulian Capsali spune:

    Trebuia sa ma gandeasc la faptul ca, dupa ce ati laudat putin mai inainte FOR-ul, trebuia sa vina o Ana, iute la manie crestina, care sa ma toarne (daca are peste 18 ani) sau sa parasca, daca e minora. E simplu, nu-i asa, sa spui ca X denigreaza, scotand din context un comentariu si facand enuntul scurt si cutrenurator: „Iulian Capsali denigreaza…”

    Pe aceasta inregistrare, la minutul 1, parintele Iustin sfatuieste un ucenic, la intrebarea „Si noi cum ar trebui sa reactionam?” (atunci cand Dan Puric vorbeste despre martiri), sa-i dea una „acolo, in cap, imediat”, toate acestea in chicotelile asistentei. Am aflat dintr-un comentariu anterior postarii mele ca revista Lumea Credintei a fost oprita de la pangarul manastirii, pentru ca nu era „pe linie”, adica prezentase Simpozionul de Martirologie in termenii firescului. Nefireasca, in opinia mea, este aceasta rabufnire de ura.
    Si despre ucazul dat de Administratia Patriarhala pe aceeasi tema (scoaterea revistei din pangare) am scris-

    http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:DjSDFc8-XbMJ:saccsiv.wordpress.com/2010/04/26/patriarhia-scoate-%E2%80%9Elumea-credintei%E2%80%9D-si-%E2%80%9Clumea-monahilor%E2%80%9D-din-pangare-%E2%80%A6/+iulian+capsali+boicotati+trustul+basilica&cd=10&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

    -pentru ca era mi s-a parut un act samavolnic. Si nu pot sa am o reactie pentru o parte, si sa tac atunci cand un duhovnic face acelasi lucru, ba, in plus, sfatuieste sa fie si pocnit in cap un co-organizator al Simpozionului. Am participat la el si nu am gasit argumente pentru aceasta sanctiune neverosimila venita din partea unui duhovnic. Dimpotriva, mi s-a parut ca Dl. Pr. Dr. Pavel Chirila, un om absolut admirabil, ctitor de manstiri si un medic ce a facut numai bine in jurul sau (o multime de oameni s-au vindecat cu ajutorul tratamentelor sale si a increderii in Dumnezeu ce o insufla), si Dan Puric, unul dintre putinii intelectuali care introduce in spatiul public romanesc teme incorect politice (crestinism si iubirea de neam) si cel care a sprijinit efectiv, cu bani multi (lucru despre care stiu putini) construirea unei manastiri si a unui Centru de Martirologie la Aiud (spre deosebire de detractorii sai inversunati care nu au pus umarul decat ca sa-l incite pe Parintele Iustin si sa-l demonizeze pe D.P.), in fine, credeam ca acesti oameni au facut ceva care merita o plecaciune, si nu o bata in cap. Asa a crezut si Parintele Prof. Mihai Valica, dupa ce a adus si unele obiectii de continut:

    „În loc să mulţumească celor doi organizatori, să continue acest gest de onoare şi să facă ei şi mai bine decât au făcut cei doi, justiţiabilii societăţii jurnalistice şi unii justiţiabili eclesiali, îi critică, îi blamează şi aruncă cu pietre, ca unii care sunt fără de păcat. Imi pare rău pentru ei şi sper să-şi reconsidere atitudinea mai puţin creştină.”

    Pr. Prof. Dr. Georgios Metallinos, o autoritate a lumii ortodoxe, a avut numai cuvinte frumoase despre acest eveniment unic in peisajul romanesc si, probabil, in cel european:

    http://razvan-codrescu.blogspot.com/2010/11/un-invitat-grec-despre-simpozionul-de.html

    Sa ma iertati parinte, dar trebuia sa dau explicatiile necesare dupa ce o ucenica in dezinformare s-a straduit sa abata discutia de la subiectul postarii Sfintiei voastre. Nu cred in infailibilitatea nici unui om si, mai ales, aceste interventii facute publice de ucenicii parintelui m-au facut sa dau raspunsul incriminat de cea care semneaza „Ana”. Nu ne putem preface ca nu s-a intamplat nimic si cred ca acest subiect trebuie scos din zona scandalului vatamator (in care Ana se straduieste sa-l trimita) si tratat cu responsabilitate, in spiritul crestinesc al bunei cuviinte.

    Iertati, de asemenea, raspunsul pe care m-am straduit sa-l comprim cat s-a putut inlaturand perifrazele, dar am vrut ca oamenii care va citesc si se informeaza de pe acest blog sa fie informati asa cum se cuvine. Daca nu am reusit sa fac lumina asupra subiectului, este numai vina mea.

  22. […] Parintele Savatie Bastovoi: Partea a doua a traducerii discuției de la Jurnal TV […]

  23. toravic spune:

    @ părinte Savatie, mulţumesc pentru răspuns dar eu nu m-am îndoit de faptul că dvs. sunteţi de aceeaşi părere ca mine ci doar mă întristează (dar acum înţeleg de ce, ori mi-aţi spus foarte clar) că nu aţi fost tranşant şi moderatoarea care este vizibil atee, nu v-a lăsat să finisaţi, ori eu tot aşteptam că la sfîrşit veţi adăuga că în cazul dogmelor nu există părere personală.
    Ce e neplăcut, anume faptul moderatoarea a întrebat despre opinii personale deoarece Kurarev are opinii personale, unele prea liberale în ceea ce ţine canoanele, dogmele şi Sfinţii Părinţi. Astfel că răspunsu dvs. parcă i-a dat dreptate lui Kuraev cînd îşi bate joc de Ortodoxie cu opiniile lui liberale şi oamenii au încredere în dvs. şi de aia mi-e frică, să nu fi înţeles greşit cuvintele dvs. raportate la afirmaţiile lui Kuraev.

    Dar cum aţi binevoit să îmi acordaţi o explicare, fapt pentru care vă mulţumesc, din întristarea mea s-a redus.

    P.S. sper că data viitoare să îl băgaţi în K.O pe Kuraev :))

  24. tudor spune:

    multumim pt osteneala!

  25. Dorin spune:

    Vă rugăm, Părinte, aşteptăm şi partea a III-a tradusă în română din emisiune. Doamne ajută!

  26. ieromonah savatie spune:

    @ Dorin,

    Luni veti avea si partea a treia.

  27. VladR spune:

    Desi nu atinge decat tangential problemele din Romania, o carte extrem de interesanta si folositoare pe problema scandalului Kuraev: Biserica si scoala in politica Rusiei de la Lenin la Kuraev. Lectie de religie pentru politicieni scrisa de Parinte.

    Pentru cei din Bucuresti, o gasiti la libraria Sophia. Inca nu a fost postata pe site-ul librariei. Contine si intreg dialogul dintre Parinte si Kuraev de la Jurnal TV.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: