Pastile blajinilor intre Bruegel si UNESCO

image

Azi la moldoveni a fost Pastile blajinilor, pentru unii va fi si miine. Este o zi de pomenire a mortilor. Pastile blajinilor (fericitilor din slavona), ii aduna pe toti pe la case mai mult decit Pastile insusi. Moldovenii vin intru aceasta zi la casele parintesti din toate laturile lumii: vin cu colaci, oua rosii, rochii cu volane, blugi de firma, telefoane si masini scumpe cu care blocheaza intrarea in cimitir.

In Soroca, de pilda, bunica, ajunsa la venerabila virsta de 96 de ani, a aflat de la vecine ca a lu’ cutare a venit la cimitir cu un „bobic stralucit” (un jeep argintiu). Pe vremea ei asa arata masina directorului de colhoz, numita „Bobic”, doar ca nu era argintie, ci kaki.

Asadar, cimitire pline cu flacai burtosi ca niste directori de colhoz cu fundurile avind forma scaunelor moi din bobicurile lor stralucite, neveste imbracate ca la cumatrie cu picioarele dezgolite pentru morti, ajutate de copile rujate pe care satul nu le mai recunoaste, iar printre toti batrinele noastre aspre care tin la rinduiala.

Mormintele se prefac in mese de pamint, pline cu oua rosii, flori, pahare de plastic de unica folosinta in care se toarna vin de casa.

Peste tot oamenii maninca si beau, rid, pling, se intreaba despre soarta copiilor, se lauda cu casele, cu mirii, cu munca, cu masinile, cu tot ce poate fi prilej de fudulie la moldoveni. Saracii stau de-o parte, ei n-au cu ce se lauda: ii cunosti dupa parul pieptanat pe ud (pentru ca altfel nu vrea sa se aseze – din neobisnuinta), dupa obrazul ras pina la rosata cu o lama proasta si dupa pantofii cu urme de cirpa uda pentru ca unde s-a mai vazut taran sa-si cremuiasca incaltamintea vara…

In general, vazut de undeva de sus, de foarte departe si nu intotdeauna, multe din scenele intimplate in cimitirele moldovenesti de Pastile blajinilor seamana cu un tablou de Bruegel. Dar asta numai in general, fapt care i-a si determinat pe multi, fie jurnalisti, fie comentatori pe internet, sa ia in deridere acest obicei, insistind pe latura sa bruegeliana: aceea a nasurilor rosii, a tocurilor subtiri fringindu-se sub picioare groase, a decolteurilor in care cad sarmale sau a betivilor adormiti la umbra crucilor. In particular insa, praznicul acesta este poate ultimul ritual mistic legat de cultul mortilor si a dainuirii noastre din intreg spatiul european. Poate ca nu ar trebui atacat si desfiintat mediatic, ci restaurat, readus la dimensiunea sa spirituala cind, da, moldovenii maninca si beau pe morminte, dupa ce se roaga mai inainte, facindu-si daruri, pomeni, care sa duca buna amintire a celor morti mai departe. Poate ca, dupa introducerea obiceiului colindatului in patrimoniu UNESCO, ar fi o idee si introducerea Pastilor blajinilor in acelasi patrimoniu? Caci, daca umblam putin la eticheta, lumea ne-ar putea lua chiar drept un popor cu traditii mistice.

Asadar, noi alegem ce vedem: uritul sau frumosul.

Hristos a inviat!

11 răspunsuri la Pastile blajinilor intre Bruegel si UNESCO

  1. Marius Ianuş spune:

    Da, măi popă, ”voi”, ăștia, ”poporul moldovan” mai aveți și oleacă de misticism în tradiții. Că ”noi”, ”poporul român” n-om fi având… Părinte Savatie, Ștefane, eu zic să te hotărăști mai întâi ce ești și în numele cui vorbești. Hristos a înviat!

  2. Lazar spune:

    Adevarat a Inviat !
    In primul rand, articolul e foarte binevenit ! Intr-adevar, la aceste evenimente, se intampla…ceea ce se intampla. Doamne fereste, nu judec, nu critic ! Doar ca, ma doare si, atat !
    Multumiri cu profunda recunostinta, pentru postarea acestui articol, parinte !

  3. Adevarat a inviat !

  4. iubire spune:

    Poate că dacă ar fi şi în România, peste tot, obiceiul ăsta, s-ar desfiinţa nebunia care este prin atâtea biserici chiar la slujba de Înviere. Exact când începe slujba, începe foiala de nedescris a celor care împart lumânări, batiste şi prăjituri pentru cei morţi neîmpărtăşiţi sau fără lumânare.

  5. Mihail spune:

    Adevărat a înviat!

    Îl rog pe părintele să dea câteva detalii despre originile pomenirii celor morți în Duminica Sfântului Apostol Toma în Basarabia. Sfântul Nicolae Velimirovici în Scrisori misionare, tradusă la noi cu titlul Răspunsuri la întrebări ale lumii de azi, în scrisoarea a 47 a menționează pomenirea morților după Paște în ziua de luni. Pe de altă parte rânduiala de tipic a Bisericii Ortodoxe prevede pomenirea după Paște începând cu ziua de luni, după Duminica Sfântului Apostol Toma.

  6. autor spune:

    Adevarat a inviat Hristos Domnul!
    In unele sate se face pomenirea duminica si in unele luni dintr.o pricina ce tine de comoditate si posibilitate: fiind multa vreme bisericile inchise, acelasi preot slujea in doua sau trei sate, de aceea in primul facea duminica dupa slujba, in urmatorul luni.

    Dar nu alegerea zilei este importanta (caci tipicul prevede simbata ca zi de pomenire a celor adormiti), ci faptul ca viii impartasesc Pastile cu mortii, iar asta ne duce foarte departe in dogmatica ortodoxa, aceea a liturghiei cosmice si atotcuprinzatoare in care Hristos coboara pururea pina in iad.

    Taina Pstelui este de fapt taina scoaterii mortilor din iad ce se face prin impartasirea cu Hristos, asa cum tilcuieste Sf. Nicolae Cabasila in comentariul sau la Sfinta Liturghie si precum gasim chiar in Anafora (rugaciunea de sfintire a darurilor) din liturghia Sf. Ambrozie al Mediolanului in care se cere explicit ca si mortii sa se impartaseasca din Masa Sfinta in chip duhovnicesc.

    Prin urmare, obiceiul de a minca impreuna cu mortii si de a ne ruga in timpul mincarii este ceva foarte vechi si de mare profunzime teologica, iar faptul ca nu toti cunosc dimensiunea profunda a acestui act nu trebuie sa atraga vreo umbra de dispret asupra obiceiului in sine.

  7. Elena spune:

    Adevarat a inviat! 🙂
    Nimic nu mai e urit!:)

  8. florin spune:

    Adevărat a înviat ! Si multa sanatate bunicii !
    … „bobic stralucit”, super …

  9. […] savarseste in Basarabia, la o saptamana dupa Pasti, si se numeste “Pastile blajinilor“. Intregul text se gaseste aici, eu preiau mai jos un […]

  10. Pavel spune:

    Mrius, te asteapta prietenii pe maidan! Dar pe drum la Kiev ascute o furca binisor ,treci pe la Chitcani si strapunge burduhanu de popa gras si KGBist ce este Stefa asta , ori cum mai e scris in metrica ca sigur nu e Savatie , se ascunde astfel de dreptmaritori. Cum arata realiile istorie, innainte de a anfiinta ori a intra intr-o uniune , trebue nimiciti cat mai multi popi. Cu cat mai multi popi nimicim, cu atat mai stralucitor viitor ne asteapta in UE. Nu zaboviti! La treaba!

  11. Tiberiu spune:

    Adevarat a inviat!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: