SYLVAIN TESSON despre iepuri, comunism și credința în Dumnezeu

De SYLVAIN TESSON,
laureat al premiului Goncourt pentru literatură (2009)

Cultura pop-ii

(“Culture pope”, Le Point, 9 februarie 2012)

Cum poți fi moldovean? Preotul-poet Savatie Baștovoi ne spune cum, împărțindu-și existența între rugăciune și scriitură într-o Mănăstire ortodoxă unde are rangul de ieromonah. Acest credincios de 36 de ani și-a trăit copilăria în maniera impecabil sovietică legănat de melodiile len(in)leneșe* ale unui mîine glorios. În Moldova, bucata alipită în coasta de sud-vest a fostei URSS, propaganda ținea copiilor loc de basme. Oare această inoculare a miturilor Statului au dereglat sănătatea mintală a tînărului Savatie, încît a fost necesară o spitalizare psihiatrică? Sau poate doar din politețe Statul își invită artiștii în casele de nebuni? Baștovoi ne oferă odată cu „Iepurii nu mor” un text degajat, întins ca o zi de școală în campia fără margini. Eroul, Sașa, are 9 ani. Își ajută părinții în gospodărie, iar la școală este fruntea leneșilor. Sărbătorile dirijate de regim dau ritm zilelor – se celebrează pionierii revoluției din octombrie, soldații „marelui razboi patriotic” , partizanii antifasciști… Baștovoi își deplînge amintirile și dezvoltă atitudinea lui critică: el descrie comunismul statului văzut prin ochii unui copil. Propaganda nu mai rezistă. Ea este adevarata boală infantilă a socialismului.

Sașa avu mult de furcă: vrea să se facă plăcut Soniei, să înțeleagă cum se învîrt planetele în univers, să găsească o explicație rotației Pămîntului. Aceste înalte preocupări se ciocnesc de obsesia adulților de a-și îmbăta progeniturile. „Zîmbetul copiilor este în centrul atenției Statului nostru.” Iată preocupările fade ce erau impuse țîncilor moldoveni ai anilor ’80 , în loc să fie lăsați să zburde în libertate. Ciudățenia șocantă a paginilor lui Baștovoi ține de tabloul acestor vieți consumate cu îngurgitarea de slogane. Oamenii mari sînt puerili, iar copiii ființe ce ar fi avut șansa să devină poeți dacă nu ar fi fost victimele școlii. Odată ajunși pe mîna profesorilor, școlarii sînt sortiți acestui destin de a deveni demni de Lenin și de cravata roșie. Propaganda este astfel cu atît mai urîtă, cu cît ea infectează suflete pure. Nu este permis să fie abuzați copiii. Adulții sînt deja incorijibili. Poate tocmai de aceea Baștovoi a preferat societății lor chemarea Cerului.

–-

* „leninifiantes” – este un joc de cuvinte francez în care cuvîntul „lénifiant” permite dublarea unei silabe astfel încît in interiorul cuvîntului se obține lexemul „lenin”.

Vezi și cronica lui Catherine Simon în Le Monde

5 răspunsuri la SYLVAIN TESSON despre iepuri, comunism și credința în Dumnezeu

  1. Maria Cristina spune:

    Felicitari!

    „Je bois ce premiere vere a votre bonne sante et a surtout a cette chose magnifique qui est l’amitie parce que l’amitie c’est un sentiment qui se peut vivre(la preuve)a dix milles km de distance.Ce premier toast a l’amitie et a la distance.La distance fisique et geografique qui ne separe pas les esprits amis.Voila,la geografie n’est rien lorceq’on partage une histoie commune.”

  2. Constantin spune:

    Rog un vorbitor de franceza sa traduca clipul. Pare atat de interesant..

  3. Maria Cristina spune:

    @Constantin

    „In ciuda distantei Sylvain se destainuie prietenilor sai:
    In aceasta dupa-amiaza ma voi rehidrata cu aceasta bere siberiana pe care mi-au adus-o de la Severobaikalsk.
    Acum,eu sunt…din pacate nu vad nimic pentru ca este seara,dar sunt la cincizeci de metri de malul lacului.Asteptam din clipa in clipa sa crape,este oricum magnific.
    Beau acest prim pahar in sanatatea voastra si mai ales in sanatatea acestui lucru magnific care este prietenia,pentru ca prietenia este un sentiment ce se poate trai(dovada) la zece mii de kilometri distanta.
    Ma iertati,caut un paharel…iata.Acum,acest prim pahar inchinat prieteniei si distantei-distanta fizica si geografica ce nu separa sufletele prietene.Iata,geografia nu reprezinta nimic atunci cand impartim o istorie/poveste in comun.
    La meniu:Kacha
    Kacha facuta din hrisca,este ceva ce apare mult in aceasta carte,pentru ca prizinierii Zek ai lagarului erau obisnuiti cu ea,era masa lor,era o supa din terci de hrisca si daca ai citi „O zi din viata lui Ivan Denisovici”,ultimul paragraf este somptuos,superb,pentru ca dupa ce povesteste acele zile inspaimantatoare,toata acea greutate,acea tragedie din viata prizonierilor din lagar,la sfarsit,conclude:”Ah,a fost o zi buna,o zi plina de viata buna”toate acestea pentru ca a avut parte de o dubla ratie din acest terci-Kacha,din aceasta Kacha care este pe cale sa se lanseze pe Web.Iata.In toate cartile se vorbeste despre aceasta buna si veche Kacha.
    Acum eu ii voi adauga niste tabasco,cel ce este cel mai bun prieten al solitudinii…impreuna cu vodka,a,si apoi am acest lucru magnific,chilli sau cum ii spune… piper.Acum,iata piper si tabasco care iti permit sa inghiti putin dar sa ramai cu senzatia ca ai mancat ceva.
    Michel Tournier este scriitorul meu preferat,dar nu am citit romanul „Vineri”,si am profitat de aceste zile la cabana pentru a-l citi si vreau sa spun ca este intr-adevar un roman extraordinar,un roman total,si ceea ce este superb in el ..este romanul metamorfozei,Robinson imbatraneste in cabana sa,la inceput el incearca sa faca din insula pe care a esuat de lumea ce a parasit-o,incearca sa o administreze,sa o colonizeze,sa faca acolo un teren de agricultura,de munca,de productie,apoi putin cate putin el urmeaza sa se transforme.
    Ceea ce m-a atins in aceasta carte este ca si eu incerc un fel de transformare.Defapt trebuie de-a lungul vietii sa iti lepezi pieile descuamate cum se intampla cu unele specii de reptile,si suntem atat de crispati,atat de siguri pe sine,suntem atat de acorati in anumite certitudini,si mai ales blocati in anumite personalitati pe care ni le insusim…iar experiente ca acestea din cabana sau ca cea din carte,va permit aceste transformari.
    Este magnific si ca rezultat obtii o relatie de dragoste cu pamantul,o conversatie poetica impreuna cu soarele,o discutie filozofica impreuna cu natura.”

  4. criptoriga spune:

    În pădurile Siberiei va apărea la editura Philobia, tradusă de mine. Sper să aibă cât mai mulţi cititori.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: