SAVATIE BAŞTOVOI: Ilustraţie la Psalmul 50 – „David îl trimite pe Urie la moarte” (peniţă, tuş).
-
Urmărește
Urmăresc
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
SAVATIE BAŞTOVOI: Ilustraţie la Psalmul 50 – „David îl trimite pe Urie la moarte” (peniţă, tuş).
This entry was posted on Sâmbătă, 28 noiembrie 2009 at 23:51 and is filed under Artă, Ortodoxie. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
| vio la A fi sau a nu fi scriitor la… | |
| Tudor Rovent la Primul film după un roman SB… |
savatie baştovoi
„Miluieste-ma Dumnezeule, dupa mare mila ta si dupa multimea indurarilor tale sterge faradelegea mea. Mai vartos ma spala de faradelegea mea si de pacatul meu ma curateste. Ca faradelegea mea eu o cunosc si pacatul meu inaintea mea este pururea. Tie unuia am gresit si rau inaintea Ta am facut, ca sa fii indreptatit intru cuvintele Tale si biruitor cand vei judeca Tu. Ca iata intru faradelegi m-am zamislit si intru pacate m-a nascut maica mea. Ca iata adevarul ai iubit; cele nearatate si ascunse ale intelepciunii Tale mi-ai aratat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma vei curati, spala-ma-vei si mai vartos decat zapada ma vei albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Intoarce fata Ta de catre pacatele mele si toate faradelegile mele sterge-le. Inima curata zideste intru mine Dumnezeule si duh drept innoieste intru cele dinauntru ale mele. Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine. Da-mi mie bucuria mantuirii Tale si cu duh stapanitor ma intareste. Invata-voi pe cei faradelege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce. Izbaveste-ma de varsarea de sange Dumnezeule, Dumnezeul mantuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne,buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de-ai fi voit jertfa ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima infranta si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine Doamne, intru bunavoirea Ta Sionului si sa se zideasca zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptatii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tau vitei.” Psalmul 50
( de regula cand discuti cu cineva si totusi nu intelege, sau nu sesiseaza anumite nuante-i spui: vrei sa-ti desenez? sau.. nici daca-ti desenez nu pricepi…!)
mie mereu desenele matale, parinte, mi-au amintit de vignietele stravechi din cartile noastre stramosesti! dar ele nu sunt o mecanica reluare, ci o readucere a lor in actualitate; cine nu sesizeaza diferenta, sa-i fie de haram.
Cati dintre noi nu furam ca si David pe femeia lui Urie, dar pocainta nu o avem pe masura proorocului.Proorocul David zice: nici dupa iertarea data de Tine n-am uitat de pacat, ci totdeauna vad icoanele rautatilor mele, si faradelegea indraznite de mine le vad noaptea in vis si le nalucesc in fiecare zi. Mie insumi m-am facut pricinuitor de rele, iar dreptatea Ta straluceste. Sa nu vezi faradelegile indraznite de mine, ci pe mine, cel ce ma tanguiesc pentru acestea.
Predica in Duminica a 24-a dupa Rusalii. Despre Adevarata biserica
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh!
Am calatorit peste tot in lume si am avut o buna ocazie sa observ Bisericile “Ortodoxe” Oficiale in actiune. Iar ele tin o noua credinta; si anume aceea ca parohia si episcopul pe care-l pomenesc la Liturghie pot avea credinte diferite, se pot raporta diferit la Dumnezeu si in cele ce tin de mantuire. ACESTA ESTE ECUMENISMUL!
O astfel de ecleziologie da dovada ca nu mai exista nici cea mai mica urma de intelegere asupra faptului ca Biserica Ortodoxa a lui Hristos este Tupul Sau Cel Viu. Daca vrem sa aflam raspunsuri privitoare la mantuire sa mergem la Sfintii Parinti! Si astazi, pentru toate problemele aparute vom merge la ei si-I vom ruga sa ne dea adevaratul raspuns, caci ei au totdeauna raspunsul, ei sunt in adevar. Ei ne vor oferii adevarata intelegere asupra Bisericii lui Hristos.
Episcopatul este cea mai inalta treapta de slujire in Biserica. Ea, Biserica, este asemeni unui organism Dumnezeiesc-Omenesc, are propria ei structura. Structura ierarhica a Bisericii lui Hristos este stbilita de Dumnezeu, NU DE CATRE OAMENI! In Biserica este nevoie de Inalta Ierarhie –adica de Episcopi- fiindca ei sunt cei ce fac Sfantul si Marele Mir _deci sunt administratorii sfintei Taine a mirungerii-n.tr._ , ei pastreaza sau ridica, atunci cand este cazul, nivelul moral al credinciosilor, ei primesc in Biserica pe cei ce sunt in afara Bisericii si-I intaresc in credinta in Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Unitatea credintei este cel mai important principiu al vietii bisericesti. Sfantul Grigorie Sinaitul spune ca atunci “cand oamenii vin in Biserica, ei trebuie sa lase afara toate credintele lor anterioare. In Biserica nu poate fi o varietate de opinii si credinte, atat timp cat Taina unitatii bisericii este Taina unitatii Sfintei Treimi.” . Avem nevoie in Biserica de un exemplu al unitatii Sfintei Treimi. Asa cum Dumnezeu este Unul- Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul si Dumnezeu Sfanrtul Duh- tot astfel si Biserica este Una! Treimea este indivizibila! Astfel, Sfantul Vasile cel Mare spune: “ Biserica are o singura credinta intru-cat are un singur Dumnezeu.” “ Un singur Trup, un singur Duh, Un Domn, o credinta, un singur botez adevarat, UN SINGUR DUMNEZEU si un Dumnezeu a toate, care este peste toate, prin toti si in noi toti.” (Efeseni 4, 46).
In biserica, ierarhul superior este EPISCOPUL. El este chemat sa vegheze cu maxima atentie asupra puritatii Ortodoxiei turmei sale. Episcopul este in general gardianul puritatii credintei. Episcopul este ales de Dumnezeu prin alegerea Bisericii sale si prin hirotonie primeste Darurile Sfantului Duh. Prin Episcop, Dumnezeu Tatal distribuie darurile Sfantului Sau Duh rangurilor inferioare ale clerului: preoti, diaconi, etc. Clericilor li se permite sa primeasca aceste Daruri, dar nu li se permite sa le dea altora- fara stirea sau aprobarea Episcopului. Protii NU AU VOIE SA AIBA O ALTA OPINIE IN MATERIE DE CREDINTA DECAT CEA A EPISCOPULUI LOR. Astfel, toate Tainele in Biserica sunt conduse de catre Episcop; de el personal sau prin preotii sai. Iar Episcopul le da voie protilor sais a slujeasca Liturghia, oferindu-le lor ANTIMISE. Fara antimis de la episcopul lor, ei nu pot sa slujeasca!
Sfantul Ignatie Teoforul , un alt Sfant Parinte al Bisericii, vede Episcopul intr-o astfel de relatie ce Hristos la fel cum este Hristos in relatie cu Tatal Sau. El spune: “ Iisus Hristos este MINTEA -adica Logosul- lui Dumnezeu si mijloceste inaintea Tatalui Sau tot astfel cum Episcopii din toata lumea stau inaintea lui Hristos si mijlocesc Inaintea Lui. Credinciosii sunt uniti cu episcopul lor tot astfel cum Biserica este unita cu Iisus Hristos si tot astfel cum este unit Hristos cu Tatal sau, astfel ca toti sa fie UNA.” (iata adevaratul inteles al versetului atat de indragit de ereticii ecumenisti-n.tr.). In Biserica nu poate fi decat un singur Trup al Episcopilor, intru-cat nu este decat un Dumnezeu. Conform Sfantului Ignatie Teoforul Episcopul este imaginea lui Hristos si este unit cu credinciosii tot astfel cum Hristos este unit cu Biserica.
Credinta Episcopului este criteriul Ortodoxiei Turmei. (I Cor. 1,10) Toti trebuie sa fie de accord cu credinta Episcopului. Dar uneori, din ce in ce mai des in ultimul timp, episcopul cade intr-o Erezie. Toti credinciosii Bisericii trebuie sa rupa toate relatiile cu episcopul eretic si cu toti preotii si diaconii sai pentru a nu muri impreuna cu ei. (Tit. 3, 10) Ortodocsii n-ar trebui sa se gaseasca in comuniune cu ereticii, ci ar trebui sa evite asocierea cu ei asa cum te feresti de veninul sarpelui, pentru a nu-ti omora sufletul. Cine a spus asta? Sfantul Grigorie Teologul!
Un episcop care a devenit eretic nu mai este episcop, dar daca credinciosii continua sa-l considere pe el episcope orthodox, daca continua sa vina la slujbele din bisericile cel pomenesc pe el, sa primeasca “darurile” sau binecuvantarile lui, atunci vor cadea cu totii in afara Bisericii. Cine a spus asta? Sfantul Ignatie Teoforul in scrisoarea sa catre cei din Philadelphia.
ACEASTA ESTE AXIOMA ECLEZIOLOGIEI ORTODOXE!
In Matei 6: 22 spune ca luminatorul Trupului este ochiul. Luminatorul Bisericii este Episcopul. De aceea luminatorul trebuie sa fie pur, curat, pentru ca Trupul sa se miste drept spre Imparatia cerurilor. Daca ochiul este intunecat si trupul-adica Biserica- nu va putea merge inainte. Rugaciunile crestinilor nu ar trebui sa fie o adunatura de minciuni, fiindca ei se adreseaza lui dumnezeu, Parintele Adevarului. Hristos, fiul lui Dumnezeu nu poate mintii. Cand credinciosii si preotii pomenesc pe un episcop eretic ei nu se adreseaza Tatalui Ceresc, ci se adreseaza lui satan insusi, care este mincinosul si tatal minciunii. Cine a spus asta? Sfantul Grigorie de Nissa, in scrierea sa “Despre rugaciune”.
Daca Episcopul care este comemorat in Biserica este eretic, dar oamenii nu-l considera astfel, atunci o astfel de rugaciune Il insult ape Hristos Domnul care nu poate fi parte din minciuna. Oricine se impartaseste intr-o biserica unde este pomenit un episcop eretic, chiar daca preotul acelei biserici invata orthodox, o astfel de impartasire nu ramane fara urmari. Acel om va avea parte la Judecat de Apoi cu episcopul eretic, in fundul iadului. Acest lucru l-a spus Sfantul Chiprian al Cartaginei.
Sfantul Vasile cel Mare compara situatia din biserica –asa cum este ea in vremea noastra- cu o batalie pet imp de noapte. Episcopii eretici in mod voit doresc sa falsifice Credinta, seducandu-I pe cei mai simplii dar sip e cei mai cititi. Sunt multe exemple de acest fel.
In Romania, preotii din Biserica Oficiala le spun oamenilor: “Episcopii sunt eretici, dar noi suntem buni, suntem ortodocsi. Stati cu noi.” Si astfel tin oamenii intr-o biserica erotica. Si la fel se face si in Patriarhia Moscovei si acum si in fostele biserici ale ROCOR-ului aflate sub Ilarion. Astfel oamenii sunt condititonati de invataturile ereticilor si raman sub puterea lor.Sa va dau un exemplu: luati un vultur si tineti-l un an de zile intr-o colivie. Apoi dechideti-o complet si veti vedea ca el nu va zbura nicaieri; de ce? Findca el a devenit asemeni unei gaini.
Sunt armate de preoti, care arata ca niste preoti adevarati, se roaga asemeni preotilor, insa pe astfel de oameni Sfantul Vasile cel Mare ii numeste “tradatori ai lui Hristos”. Sfintii Parinti, asemeni Sfantului Vasile, spun ca cel mai important lucru pentru un crestin in astfel de situatii este sa dam ANATHEMA EREZIA. Iar noi, Adevaratul ROCOR, facem asta in Duminica Orotodoxiei. Atunci dam anathemei pe masoni, pe serghianisti- cum sunt cei din Patriarhia Moscovei-, pe ecumenistii din toata lumea. Si apoi sfantul Vasile spune: “RUPETI COMUNIUNEA CU ERETICII SI FUGITI!” Si tot Sfantul Vasile spunea sa rupem comuniunea si cu toti aceia care sunt in comuniune cu episcopii eretici!
Este imatur si illogic sa te uiti la ce fac altii intr-o asemenea situatie. Sfantul Vasile cel Mare spunea sa te uiti la ce face Inalta ierarhie a unei biserici, nu protii simplii. “Nu incepeti sa priviti la unghile de la picioare ci cautati la capete.”-Sf. Vasile cel Mare. Fara episcop nu exista Biserica! Bisericile oficiale au ales calea spre pierzanie; cu ierarhii lor, cu invataturile lor, cu staretii lor, ei amagesc pe proti si pe oameni. Iar eu am vazut asta!
Noi stim ca exista decat doua cai: Calea vietii si calea mortii; calea luminii si calea intunericului; Calea Sfintilor Parinti si calea apostatilor, ereticilor si iubitorilor de minciuna. Amintiti-va: nici o icoana, nici o relicva pe care o poseda nu poate sa le ofere harul Sfantului Duh pe care l-au pierdut indulcindu-se cu erezia. Cand se roaga sub episcopii lor eretici, atunci ei aduc bucurie tatalui lor-satana!
Fie ca Sfintii Parinti sa ne calauzeasca in Imparatia cerurilor! Amin!
+ Mitopolit Antonie Orlov
Intaistatatorul Adevaratei Biserici Ortodoxe Ruse din Afara Granitelor
nu pot sa spun ca imi este cunoscuta cu de-a amanuntul situatia cu biserica rusa din afara granitelor.o sa ma informez mai mult ca sa stiu pe ce teren umblu.insa ce se afirma aici ma lasa putin uimita.eu,crestin roman,locuitor in Romania,ce ar trebui sa fac?sa ma mut in alta tara?!parintele Paisie Aghioritul nu era de acord cu nepomenirea patriarhului grec,desi era ecumenist,si propovaduia impotriva ruperii de Biserica.pana la urma,ce vina am eu ca un preot de la biserica la care ma duc il pomeneste pe un episcop eretic mort?atata timp cat eu nu am o legaruta directa cu acel preot,nu imi este duhovnic…mi-e greu sa cred ca Hristos o sa ma osandeasca pt asta…la fel de bine pot sa spun ca o sa ma duc in iad pt ca se scurteaza slujbele si nu se respecta tipicul in intregime.traim in lumea asta in care suntem inconjurati de murdarie oriunde ne intoarcem.oare daca nu o lasam sa intre in noi…nu asta vrea Dumnezeu pana la urma?parinte,ar fi mai mult decat binevenit un raspuns de la Sfintia Voastra
Parinte, n-o sa-ti vina sa crezi unde am vazut cartea Sfintiei Tale, „Audienta la un demon mut”. Era de vanzare la un targ de carte la standul… editurii francmasoneriei. O fi dat spiritul autocritic in ei? 🙂
„Erau intr-o cetate doi oameni: unul bogat si altul sarac. Cel bogat avea foarte multe vite mari si marunte, iar cel sarac nu avea nimic decat numai o singura oita, pe care el o cumparase de mica si o hranise, si ea crescuse cu copii lui. Din painea lui mancase si ea, si se adapase din ulcica lui, la sanul lui dormise si era pt el ca o fiica.
Dar iata ca a venit la bogat un calator si gazda nu s-a indurat sa ia din oile sale, sau din vitele sale ca sa gateasca cina pt calatorul care venise la el, ci a luat oita saracului si a gatit-o pe aceea pentru omul care venise la el.'”
Proorocul Natan catre regele David:”..pentru ce insa tu ai nesocotit cuvantul Domnului, facand rau inaintea ochilor Lui ? Pe Urie Heteul tu l-ai lovit cu sabia, pe femeia lui ti-ai luat-o de sotie, iar pe el l-ai ucis cu sabia amonitilor.”
Paul Slayer,
multumesc de informatie. Probabil nu au citit-o, sau doresc sa-mi fac un „bine” in stilul lor propriu si caracteristic 🙂
parinte,o sa indraznesc sa fac o observatie.am incredere in Sfintia Voastra si va apreciez intotdeauna pozitia pe care o adoptati fata de orice subiect.problema este ca uneori nu adoptati nicio pozitie.ce vreau sa spun este ca uneori postati anumite lucruri pe blog,ele fac valuri printre cei care intra pe blog,incep controverse interminabile,dar dvs nu dati nicio concluzie.inteleg daca vreti sa faceti din blogul dvs un spatiu liber de comunicare,dar cred ca se simte nevoia de un punct de reper stabil-asta ati fi Sfintia Voastra.eu cel putin am simtit in cateva randuri nevoia asta-sa stiu ce pozitie aveti.si o sa va dau exemplul cel mai recent:predica postata de nimeni mai sus.din moment ce ati postat-o,eu una inteleg ca sunteti de acord sau,daca nu,cel putin ca vi se pare suficient de plauzibil incat sa merite sa fie citita.pe de alta parte,imi aduc f bine aminte ca la inscaunarea PF Daniel ati spus(scris) ca atata timp cat Dumnezeu il primeste-EL,Care ar putea sa-l inlature in orice clipa-inseamna ca nu-si are rostul sa judecam atata situatia,ci mai degraba sa ne rugam.si acum eu sunt intr-o dilema;care e adevarul pana la urma:suntem cu totii osanditi din cauza clerului nostru(asta zice predica) sau mai suntem inca o biserica in HAr(asta ar fi pozitia pe care ati sustinut-o mai demult)?bineinteles ca in faza finala problema asta o discut cu duhovnicul,dar pana atunci ma lovesc si de alte opinii.iar pe a dvs chiar as vrea s-o stiu,merita stiuta,cred ca face diferenta…sper ca m-am facut inteleasa asa cum trebuie si sa nu reiasa nici un repros din ce am scris mai sus pt ca nu asta este intentia mea.sa ma iertati
am mai facut cateva cercetari.mitropolitul antonie orlov
face parte din biserica rusa din exil care nu s-a unit cu biserica rusa oficiala.daca lucrurile stau asa,predica isi pierde considerabil din valoare.ceea ce o tine,insa,sunt argumentele patristice.in fine,situatia ma depaseste,cred in schimb ca lucrurile nu stau cum sustine mitropolitul,ci ca suntem inca in Har.nu revolta e solutia,o revolta fara fond,doar cu forme.fondul fiind o traire si o intelegere adevarata a lui Dumnezeu.sarut mana
Mi se pare ca au fost dezbateri aprinse in biserica rusa din afara granitelor, cu privire la pierderea harului de catre alte biserici ortodoxe cu episcopi mai mult sau mai putin ecumenisti ori aserviti puterii politice (cum era cazul cu patriarhia moscovei).
Din cate stiu si Parintele Serafim Rose a luat parte la aceste „conflicte”, pozitia sa fiind una rezervata, opunandu-se factiunii hiper-corectilor care se considerau cam singurii pastratori ai harului.
Din ce an este predica respectiva ?
David il trimite pe urie la moarte
O, o moarte care nu ai putere aupra dreptatii chiar daca urie nu avea decit o oita, singele fratelui ucis nu poate fi ascuns in pamintul placerii.
Eu mă regăsesc altfel în minunatul dvs. desen:
Pentru a-și trăi pocăința, David nu are neapărat nevoie să-l trimită pe Urie la moarte, chiar dacă – istoric vorbind – așa a ajuns să trăiască adânca pocăință pe care o citim fiecare ca pentru noi din psalmul 50. Urie, în desenul acesta, îmi apare într-o perspectivă inversă, adică a luat el inițiativa și se îndreaptă spre o bătălie (deja o poartă?) cu un dușman peste măsura puterilor lui, în dorința absurdă – dar de înțeles până la un punct – de a-l face pe David să se pocăiască. David îmi pare împietrit într-o rezistență care este întemeiată de propria lui libertate: el nu este obligat să facă voia lui Urie, adică nu este obligat să trăiască o adâncă pocăință dacă Urie moare de capul său. Adeseori fortez in viata mea pe celalalt astfel, pentru a-l face sa se schimbe.
Urie se poate îndreptăți la un moment dat să poarte bătălia aceasta ca pe a lui – are aceasta libertate. Însă el (eu) nu poate garanta că David (cel pe care vreau sa-l schimb) se va și pocăi. El nu are puterea asta, ca jertfindu-se să genereze pocăința aproapelui. Aceasta este în mâinile Domnului Iisus Hristos. El, pe Cruce, a adus Jertfa cea Preacurată care, da poate naște pocăința noastră. Jertfa lui Urie care nu este fara de pacat si care merge de bunăvoie la o bătălie despre care știe ca-i depășește puterile, poate deveni jertfa unui om care incearca sa-si puna capat zilelor.
Hristos, da, a fost în stare de Jertfa Golgotei.
Acest Urie scos din contextul poveștii biblice îmi apare acum altfel: el are în suflet o copiliță senină, gingașă, fragilă pe care el o împinge să urce Golgota cu o cruce mare, urâtă, puturoasă în spate. Crucea uriașă îi frânge piciorușele, o strivește de drumul Golgotei. Menirea ei nu este aceasta. Menirea ei este să crească treptat ocrotită de vajnicul Urie, pana ce va fi suficient de mare pentru a purta Ea in pantece pe Pruncul Mântuitor, Cel ce va duce Crucea, cu putere de Sus, când se va plini vremea.
Povestea aceasta mi se potriveste mie, astazi. O impartasesc si cu dvs.
Maica Domnului să va mângâie.
daniela tu intii spui de un idol ca e dumnezeu si apoi zici:asa zice Dumnezeu !!?? pai daca vezi ca pererea lui paisie aghioritul nu e ca a cea a sfintilor ,ba mai mult este in contradictie cu ortodoxia tu de ce te inmoi in fata minciunii??tu esti cam oficioasa adica ce zice presedintele tu executi!!tu ai auzit de Hristos?? ti se pare ca esti cu Hristos si nu pricepi ce spun??tu ii zici hristos la toate scrierile fara discernamant??fara sa pui fata in fata ce zice x cu ce spun sfintii??