This entry was posted on Joi, 25 iunie 2009 at 09:07 and is filed under Artă. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
vio la A fi sau a nu fi scriitor la… | |
Tudor Rovent la Primul film după un roman SB… |
Spiritul dumneavoastră s-a lăsat fascinat de imaginaţie şi copleşit de nostalgia frumuseţii acestei lumi. Atât mi-a trecut prin minte văzând şi auzind, iar primul gând a fost : doborât de melancolie. Ultimul gând : refugiat în visare. Acum chiar vă rog să mă iertaţi că mi-am permis să scriu acestea ! Dar m-au surprins cele două imagini simbolice : calul/ imaginarul artistic şi copilul/ spiritul inocent. Deformaţie profesională !
descatusare, comuniune, transcendenta …..
Felicitari pentru blog!
..’maturitatea omului este de a reusi sa gaseasca seriozitatea cu care se juca atunci cand era copil…’
Am văzut un copil alergând mult timp după o pasăre cu aripi pestriţe şi cioc de aur, iar când a prins-o, pasărea l-a lovit cu ciocul şi copilul a început să plângă.
Am spus: “Aşa se întâmpla cu nădejdile voastre, fii ai oamenilor şi cam acesta este sfârşitul vostru”.
Din nou am văzut un copil alergând după un roi de fluturi de primăvară vreme îndelungată, iar când un fluture s-a aflat lângă el, copilul l-a părăsit şi a fugit după ceilalţi care i se păreau că sunt mai frumoşi.
Am spus: “Aşa sunt fiii oamenilor şi tot astfel este şi alergătura lor de-a lungul întregii vieţi după multe dorinţe”.
Sf. Nicolae Velimirovici
Felicitari pentru desenele animate si pentru cantec! (desi trebuie sa recunosc ca vocea nu am recunscut-o)
[…] P. Savatie Bastovoi: COPILUL ŞI CALUL – desene animate de Savatie Baştovoi […]
calul= simbolul crestinismului
copilul= sufletul uman, omul
Cred ca dincolo de frazele si cuvintele sonore,de termenii mai mult sau mai putin teologici,peste toate ironiile mai mult sau mai putin fine,dupa toate rautatile si cuvintele mai mult sau mai putin aspre,ramane dorinta sufletului omenesc de a se intoarce la simplitatea vietii si dragostea dintai.
Deja suntem prea ocupati cu scheme complicate ale vietii de zi cu zi,ne afundam tot mai adanc in propriul labirint al mintii noastre – grijile supravietuirii – si nu mai avem timp sa vedem cum Creatorul ni se descopera pe Sine prin lucrurile simple,cu infinita rabdare,in numele acelei dragoste care „toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieşte, toate le rabda…”
Dar oare pana cand?
remember
Bună seara! Părinte când o să ne vorbiţi despre dragoste? Despre dor? Oare cei din lumea de dincolo ne văd? De ce nu ne răspund?
dardindar: Merita sa luptam pentru fiecare viata pe care Dumnezeu o trimite pe pamant
[…] | Leave a Comment Acest video este un răspuns la filmul păr. Savatie Baștovoi ”Copilul și calul” […]
Frumos !!!