E vreme s-arunci pietre şi vreme să le strîngi,
E vreme ca să urli şi vreme e să plîngi.
E vreme să iubeşti, dar şi să te desparţi.
E vreme pentru pace şi vreme să te baţi.
E vreme pentru tot lucrul de sub cer.
E vreme să vorbeşti şi vreme să asculţi.
E vreme să fii jertfă şi vreme e să lupţi.
E vreme pentru toate şi nu te întrista:
Tu hotărăşti ce vrei să faci cu viaţa ta!
Anunțuri
[…] P. Savatie: Ecleziastul (versuri) […]
Doamne-ajuta! frumos
Sarutmana , Parinte Savatie
Am citit si „Ecleziastul” …sunt cuvinte calde , de-o simplitate geniala , fiindca amintesc de intelepciunea aflata in marea
poezie filozofica eminesciana si este foarte bine adresata prezentului…Mai amintesc si de ceea ce auzim , de multe ori :”Slava indelung rabdarii Tale , Doamne !”
…dar „Tu hotarasti ce vrei sa faci cu viata ta ” , personal , percep acestea intr-un mod enigmatic , un fel de taina , ca si cum , cunoscand natura umana , schimbatoare sau statornica , sau cu caderi si ridicari … implacabilul ramane …
Intre aruncatul pietrelor si … strangerea lor , intre urletul dezlantuit si … plansul stins , amar , intre iubire si …
despartire [ in inteles lumesc ?! ] , intre
pace si … razboi , oare mai „E vreme pentru tot lucrul de sub cer „???
Intre vorbirea [ desarta ] si ascultarea
[ duhovniceasca ] , intre j e r t f a si …
lupta [ pentru Adevar } …oare se mai pune problema , in prezentul asta tulbure , de faptul ca :”E vreme pentru tot lucrul de sub cer ” ??? „Ecleziastul” pare o poezie filozofica simpla … chiar si intelepciunea celuilalt „Ecleziast” [ atribuit lui Solomon ? ] pare destul de simpla … dar , in esenta , gandul duce la vinovatie …”Tu hotarasti ce vrei sa faci sa faci cu viata ta ” … personal , Parinte , desi nu m-am mai spovedit de la Pasti , ultimul vers , de-o simplitate
uimitoare , ma trimite , iar , la Taina Spovedaniei …
Nu-mi dau seama , Parinte Savatie , daca ati dorit sa fie o poezie simpla , a zilei …sau ati stiut ca include in ea –
o constanta duhovniceasca de tot atata vreme , cata mai este „pentru tot lucrul de sub Cer” …
Sarutmana ,
Iertati-ma pentru indrazneala ,
Hristos a Inviat !!!
E vreme cand nu mai e multa vreme!
La vita e bella… cosi!
Beautiful that way
Smile, without a reason why
Zâmbeşte, fără vreun motiv
Love, as if you were a child,
Iubeşte, ca şi un copil,
Smile, no matter what they tell you
Zâmbeşte, indiferent de ceea ce îţi spun ceilalţi
Don’t listen to a word they say
Nu asculta un cuvânt din ce spun ei
Cause life is beautiful that way.
Pentru că viaţa este frumoasă aşa.
Tears, a tidal wave of tears
Lacrimi, un val de mare de lacrimi
Light, that slowly disappears
Lumina, care încet dispare
Wait, before you close the curtain
Aşteaptă, înainte să tragi cortina
There is still another game to play
Mai există încă un joc de jucat
And life is beautiful that way
Şi viaţa este frumoasă aşa.
Here with his eyes forevermore
Aici, cu ochii lui pentru totdeauna
I will always be as close as you
Eu voi fi mereu la fel de aproape ca tine
remember from before…
aminteşte-ţi de dinainte…
Now that you’re out there on your own
Acum ca eşti stăpân pe tine însuţi
Remember what is real and
Aminteşte-ţi: ceea ce e adevărat şi
what we dream is love alone
ceea ce visam… este doar iubirea
Keep the laughter in you eyes
Păstrează zâmbetul în priviri
Soon your long awaited prize…
Curând vei primi premiul multaşteptat…
We’ll forget about our sorrows
Vom uita de întristări
And think about a brighter day
Şi ne vom gândi la o zi mai luminoasă
Cause life is beautiful that way.
Pentru că viaţa este frumoasă aşa.
We’ll forget about our sorrows
Vom uita de întristări
And think about a brighter day
Şi ne vom gândi la o zi mai luminoasă
Cause life is beautiful that way.
Pentru că viaţa este frumoasă aşa.
HRISTOS A INVIAT !
Sfinte Parinte, Sfinte !
Ce emotionant este totul ! Ce dar minunat aveti de la Domnul ! Imi plac versurile Sfintiei Voastre, inspirate din „Ecleziastul”, capitolul 3 intitulat „Un timp pentru tot”.
Aceste versuri ale Sfintiei voastre, sunt de o forta colosala, ii vine omului puterea sa ridice muntii din loc, puterea sa schimbe sistemele satanice care conduc omenirea acum, puterea de a indura totul pentru Hristos, puterea de a deveni Martir, daca vremile o cer, etc.etc.
Sfinte Parinte, voi reveni cu un comentariu mai amplu, mai tarziu.
Versuri sublime, versuri divine, pe care numai un Om asa cum sunteti Sfintia Voastra, putea sa le astearna pe hartie, pentru alinarea multor suferinte sufletesti si pentru indemnul la o viata libera si demna de adevarati ostasi ai lui Hristos.
Magnific ! O, ce Bucurie ! Sfinte Parinte, Sfinte !
Voi reveni….
Totul este sa-ti intelegi chemarea, sa „prinzi” pulsul vremii si sa ai curajul de a-l urma. Foarte miscatoare versuri. La care ar fi bine sa luam aminte! Sarut mana!
Frumos.
Da’ mie tot nu mi-ai răspuns, Dom’ Părinte…
Pentru Scardanelli:
E drept ca ironia subtila intregeste caracterul Parintelui …face parte integranta din structura sa somato-psihica …
si – in mare parte , din scrisul sau ,
vers sau proza … dar sa tinem seama de respectul cuvenit adevaratilor slujitori ai lui Hristos , Dumnezeul Nostru , mai ales ca s-au imputinat …si cred ca nu este departe de Parintele „vremea de jertfa” … Parinte Savatie , va cer iertare , dar acest Scardanelli sa fie mai
respectuos , chiar si atunci cand isi
exprima puncte de vedere diferite …m-a
suparat expresia :” Dom’ Parinte…”
Frumoase versurile si nu putem decat sa luam aminte la ceea ce vrea sa spuna parintele prin ele.Sunt versuri datatoare de viata care iti da puterea sa mergi mai departe.Doamne ajuta !
Dom’ Parinte se spune in Ardeal si Banat , pentru cei din zonele astea e o forma de respect.
Fratilor si surioarelor , va rog sa-mi iertati indrazneala , dar cred ca ar fi mai bine sa va mai opriti sa-l laudati pe parintele Savatie ca nu e crestineste ( orice lauda a celor din jurul nostru ne face mai mult rau decat bine)
Iertati-mi indrazneala…
Ăsta se numeşte exces de zel : nu s-a supărat Părintele, dar s-a supărat … Popa (Angela).
Pentru cultura ta, evlavioaso, află că în Ardeal este uzuală adresarea către o faţă bisericească cu „Dom’ Părinte”… Întreabă-l şi pe Savatie.
Părinte Savatie, vă cer iertare, dar toţi aceşti „credincioşi” să fie mai respectuoşi cu cei oleacă mai cultivaţi şi, cum spunea Sfinţia Voastră, mai puţin banali decât ei…
Apropo, m-aţi lăsat complet în aer cu răspunsul acela… Dacă nu vreţi sau nu puteţi, spuneţi-o pe faţă, că la alte chestii nu vă jenaţi !
@crip71 Frate cred ca fiecare in momentul cand a citit aceste versuri a scris ce a simtit in suflet ,nu cred ca cei care au scris au vrut sa-l laude sau sa-l preamaresca pe pr.Savatie.Pur si simplu din bucurie si cu sinceritate am scris fiecare ceea ce Dumnezeu ne-a luminat in acel moment.
Pentru toti e vreme sa-l aflam pe Dumnezeu ! o idee asemantoare acestor versuri este in povestea vietii lui MarKel,fratele parintelui Zosima , din ” Fratii Karamazov ” .
” …La ce bun sa mai numaram zilele, cand e de ajuns una singura pentru ca omul sa cunoasca pe deplin fericirea ! …”
„CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
TITLUL VI – Integrarea euroatlantică
ARTICOLUL 148: Integrarea în Uniunea Europeană
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, AU PRIORITATE faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”
…SI DE AICI SUVERANITATEA ROMANIEI S-A TERMINAT…
Asa se explica faptul ca desi cererile a 5.000 de semnatari+ alti intervenienti in nume propriu care au dat Guvernul Romaniei in judecata pentru a se suspenda executarea Hotararii de Guvern nr.1566/2008 (http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_modificare_data_pasapoarte_electronice_continut_1566_2008.php), au fost respinse ca fiind neintemeiate (http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=2&d=MjAwMDAwMDAwMTg1NDMz)!
Nu intelegeam ce spunea reprezentanta Guvernului la proces…Nu intelegeam cum poate Guvernul ROMANIEI prin aceasta H.G. nr. 1566/2008 sa incalce flagrant mai multe legi romanesti, singura lui aparare fiind un singur articol de lege a Consiliului Uniunii Europene, daca nu ma insel art. 16. Ce s-a nerespectat cu slugarnicie prosteasca de catre cel mai prost Guvern pe care l-a avut vreodata Romania:
a) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea disoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publică
b) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 8.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
c) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, privind dreptul la informaţie
d) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 29 din Constituţia României, privind dreptul la libertatea credintelor religioase
e) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 4 din Legea Nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice
f) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 4,5, 8, 29 şi 30 din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date
g) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor Regulamentul nr. 2252/2004 al Comisiei Europene
h) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 incalca art. 23 si 29 din Constitutia Romaniei;
Si intreb si eu ca un amarat de cetatean al acestei tari pe care Dumnezeu ne-a daruit-o cu de toate si care a fost aparata cu sangele stramosilor nostri (care probabil ne plang de mila) mai conteaza pentru cineva jertfa de sange a neamului nostru? Se mai gandeste cineva la talantii care ne-au fost daruiti de Dumnezeu neamului nostru romanesc?
Eroi au fost, eroi sunt încă!
de Zorica Latcu
Noi suntem undeva, în iarba moale,
În spicul copt, în ţarina fierbinte
În munţi, cu mândrele poieni la poale,
Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!
Noi stăm şi astăzi strajă-ndelungată,
Sus, sus, la ale veşniciei porţi
Să aducem iarăşi jertfa ne’ntinată,
Luaţi aminte, noi nu suntem morţi!
Cum stăm noi jertfă lângă Dumnezeu,
Din noi se-nalţă flacăra cea vie,
Prin care-n ceruri amintim mereu
Că este pe pământ o Românie.
Şi dacă neamul plânge în nevoi,
Noi stăm de veghe sus necontenit
Şi cerem izbăvire pentru voi,
Căci numai pentru asta ne-am jertfit.
Oameni buni, trebuie sa ne reactualizam constiinta nationala cu crucea in minte si in inima, cu oameni dispusi sa intre in lupta pentru valorile crestine, cu dezvaluirea adevaratei istorii ale acestui neam(http://www.lucianmilea.ro/articole/istorie/originea-romanilor.html), cu tarie de caracter, prin resuscitarea traditiei, prin revigorarea identitatii nationale!
Dumnezeu sa ne mantuiasca!
Si atunci, strict dpdv tehnico-logic, cum putem obtine un referendum pt a elimina o obligativitate impusa de UE? Acum ma intreb daca semnaturile vor rezolva ceva? in sensul ca se va tine seama de acestea
Frumos!
Frumoasă-n acest chip
”Zâmbeşte, fără de pricină,
Iubeşte ca un prunc, fără de vină.
Surâzi, orice-ţi vor spune-n gând.
Nu asculta nici un cuvânt şoptit
Căci viaţa e frumoasă-n acest chip.”
Lacrimi, lacrimi ca valul de mare curgând
Lumina, încet dispărând.
”Înainte cortina să tragi peste poveste
Mai este încă un act nejucat, mai este.
Aşteaptă, înainte de-a pleca.
Şi viaţa e frumoasă doar aşa.”
Cu ochii lui, şi-n veşnicie, ca la început…
”Aici, mereu,
Aproape,
Ca tine de aproape, fi-voi şi eu…
Coboară-ţi gândul de dinainte de trecut.”
”Acum pe tine însuţi eşti stăpân,
Deci nu uita:
E doar iubirea
Ce e adevărat
Şi ceea ce visăm…
Iar în priviri surâsul să păstrăm
Căci în curând
Tot ce am aşteptat
Vom şti că e adevărat.
Orice-ntristare
Fi-va uitare,
Când gândul ne va fi
Doar acea zi
Făr’ de sfârşit
Când viaţa e frumoasă-n acest chip.”
Dintr-o inimă veche
Ce straniu simţământ
să ţii o taină
ca o sămânţă în pământ
sau ca un trup în haină
ascunse de priviri
şi amăgiri
o, cât de goi şi ruşinaţi
o, cât de prunci şi de curaţi
şi ce noian de lacrimi
sub porfiră
atunci când inima nu bate,
nici respiră
Şi nu e altă cale,
decât în astă vale
în care munţii se prăvale
în care
pe frunţi
se-adună nori cărunţi
să plouă
şi iar să plouă
sub răsărit
inimă nouă.