„Lanţul trebuie să fie tare!” – afiş sovietic

vaca-in-lant

Anunțuri

13 Responses to „Lanţul trebuie să fie tare!” – afiş sovietic

  1. CostyRC spune:

    vacile stiam ca sunt mai cuminti fata de oi si miei care fac prostii si ar merita lantul vacii.. ;))

  2. raluca spune:

    Eu as fi curioasa sa stiu la ce era folosit afisul acesta. Nu cred ca pentru a convinge „masele” sa-si bage gatul in lant. Sau sa stea cuminti acolo. Si din ce perioada este?

  3. real nemo spune:

    Imaginea exhiba o infinitate de mesaje tovarasesti ,,la lupta” incarcate de malefic:
    ,,Ce parere avem noi despre om-creatia lui Dumnezeu”.
    ,,Indobitocirea maselor prin cuvantul demonizat”
    ,,Cum il sfidam pe Dumnezeu”
    ,,Prin amenintari si violenta la jugul final”

    ,,Repetitie intru domnia noastra finala”.
    Ma opresc aici.

  4. real nemo spune:

    Imediat ce am expediat mesajul am remarcat lipsa a trei enunturi(remarc spatiul gol ramas). Cenzura a fost instantanee!…

  5. Ionutz spune:

    Parem a fi noi crestinii legati de lantul patimilor…Poate ca si cel rau spune la fel,,Lntul trebuie sa fie tare”

  6. real nemo spune:

    Sau:
    ,,Iata cum te visam noi – supus, aservit, ingenuncheat”
    ,,Viziunea noastra despre libertatea ta”
    ,,Adevarul e minciuna, lantul este libertate”
    ,,Libertate, dar in perimetrul ingaduit de lant”
    ,,Dulce portret al sclavului nostru”
    ,,Sa fim tari: ei sa-si doreasca lantul”

  7. Ionut C. spune:

    CostyRc dansul din afis nu e vaca este masculinul de la vaca , dansii de obicei nu sunt prea blanzi 🙂

  8. Ionut C. spune:

    De fapt lanturile nu prea folosesc la indivizii astia le rup oricat de groase ar fi, insa cu „implantul ” din nas poti sa-l dirijezi pe dragutul de el unde doresti si cand doresti…asta ar trebui sa ne dea de gandit la toti : si oameni si boi. 🙂

  9. Ionut C. spune:

    Real Nemo foarte interesante interpretarile tale , as vrea sa imi dezvolti si mie o imagine pe care am vazut-o eu zilele trecute intr-o ograda la un om : erau vreo cativa porci care savurau tacticos o gramada de portocale ! Eu pe moment nu m-am putut gandi decat ca daca tot sunt asa ca fiul ratacitor sa bat la poarta la un stapan asa bun si sa ma lase sa ma infrupt si eu din ” roscoave” impreuna cu patrupedele dar mi-a venit al doilea gand si anume ca sunt prea lenes ca sa descojesc portocalele si am plecat mai departe:). (intamplarea e reala nu e o gluma)

  10. Anonim spune:

    Am auzit zilele astea o poveste pe cât de adevărată, pe atât de dureroasă, despre o oaie. O oaie foarte iubită de stăpânii ei. Credeau că se
    înţelegeau cu ea mai bine decât cu un om. Oaia era tot timpul printre ei. Îmbătrânise însă atât de mult încât nu mai avea dinţi şi măsele şi din cauza asta se chinuia. Stăpânii au decis să o sacrifice. Cel care a luat cuţitul a chemat-o cu blândeţe, ca atunci când mergeau împreună să facă o treabă. Oaia, ascultătoare, l-a urmat cu încredere deplină şi plină de bucurie probabil. A fost sacrificată, aşa cum se stabilise. Stăpânii suferă şi acum, când îţi amintesc prin ce-au trecut.

  11. Ionut C. spune:

    Eu cand am fost mic am avut o caprioara care ma urmarea peste tot , cand eram pus sa dorm la amiaza ca sa ” cresc mare ” ma cam enervam si ea sarea in pat si se culca la picioarele mele ca sa ma faca sa imi treaca supararea, aveam 5 ani atunci acum am 27 si cand vad o caprioara o strig : Rio ! Cine stie poate e caprioara mea :)) . Un unchi care taia porcul intr-o iarna a prins-o si s-a facut ca o injunghie in gluma si cand a lasat-o din mana a fugit si nu s-a mai intors. In urmatorii ani mi-am facut multi dusmani printre vanatorii care auzeam ca ar fi impuscat caprioare , la unul i-am spart parbrizul la masina ca l-am banuit de „crima „:)). Vorbeam de porcii care mancau portocale gandindu-ma ca exista o puscarie a placerilor si a vietii ” implinite ” adica un fel de implinire a burtii, care cred eu ca e mai periculoasa decat atunci cand esti legat in lanturi pentru ca dintr-o asemenea puscarie nici nu vrei sa mai evadezi niciodata.

  12. Parinte Savatie, propun un sondaj de opinie adresat tuturor preotilor ortodocsi de pe intreg cuprinsul eparhiilor „Sfintei noastre Patriarhii Fericite”, care sa sune cam asa:
    Dragi confrati preoti, (sub anonimat), cat de mult va iubiti ierarhul sub a carui jurisdictie va aflati?
    1- mult, este un om de suflet.
    2- nu prea il am la inima. (de ce …?)
    3- nu pot sa-l suport, (de ce …?)
    4- il evit pe cat pot.
    5- vai de el, saracul, s-a zapacit cu totul.

    Acest sondaj de opinie sa fie adus apoi la cunostinta episcopilor eparhioti pentru a constata ei insisi pretuirea reala de care se bucura in eparhiile pe care le pastoresc.

  13. […] Afis din timpul ocupatiei sovietice a Basarabiei .Sursa […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: