Dumnezeu nu are nevoie de cip pentru a şti unde ne aflăm

ianuarie 21, 2009

ne-boltai-americanDiscuţia despre paşapoartele cu cip nu a reuşit niciodată să fie teologică. Pentru că nu este o problemă teologică. Ghiciturile despre esenţa numărului satanic nu pot lua locul certitudinii, cu neputinţă de pus în cuvinte, a luminii dumnezeieşti. Şi nu trebuie amestecate aceste două aspecte ale cunoaşterii creştine: discuţiile despre Dumnezeu şi discuţiile despre satana. Deşi ele fac parte, în proporţii diferite, din viaţa noastră.

Desigur, un cip nu este un diavol. Totuşi, nimeni nu mă va contrazice dacă voi spune că cipul nu este altceva decît rodul dorinţei demonice de a stăpîni pe celălalt. Dumnezeu nu are nevoie de cip pentru a şti unde ne aflăm, ce tranzacţii facem şi cu cine intrăm în relaţie. Veţi spune că este o invenţie omenească. Sigur, dar a cărei categorii de oameni? A oamenilor răi, căci cei buni se sfiesc să citească scrisorile străine. Obligativitatea cipurilor este o înjosire a persoanei, deoarece propune o relaţie care nu se mai bazează pe respect şi încredere. A încuraja acest tip de relaţie, după ce generaţii de mucenici au însuflat în noi duhul dragostei şi al toleranţei, este nedrept înaintea lui Hristos şi un grav păcat împotriva aproapelui. Citește restul acestei intrări »


Ancheta a început! Urmează arestările?

ianuarie 20, 2009

cenzura-caricatura

Pentru mine, ca şi pentru mulţi alţii, nu mai era demult un secret faptul că telefoanele sînt ascultate, poşta electronică citită şi, la nevoie, orice informaţie stocată. Nu era un secret nici faptul că agenţiile de telefonie aveau contracte obligatorii cu securitatea să stocheze convorbirile şi să le ofere, în caz de necesitate, organelor acreditate. Aceste „organe” sînt împuternicite prin lege să intercepteze convorbirile telefonice, lucru practicat de orice securitate din lume. Scandalurile cu interceptările „neautorizate” a convorbirilor telefonice în cazul unui oarecare ministru au confirmat că, de fapt, în România de azi orice convorbire este întregistrată şi stocată, risipind astfel mitul dreptului la intimitate şi la libertate în care majoritatea credea cu naivitate îndărătnică. Citește restul acestei intrări »


Grigore Vieru: Nu am, moarte, cu tine nimic

ianuarie 19, 2009

“Grigore Vieru era un poet ciudat, cu o anume fragilitate, vulnerabilitate în fiinţa sa. În acelaşi timp era un poet cu un cuget tare, de aceea cei cu spiritul obiectiv îl pot considera un simbol al luptei naţionale din Basarabia. Păstrând proporţiile, el şi generaţia sa reprezintă pentru această provincie românească de peste Prut ce a reprezentat generaţia lui Goga pentru Transilvania de început de secol XX. Există o similitudine de destin care are şi un ecou pe plan poetic. Citește restul acestei intrări »


REAPRINDEŢI CANDELA

ianuarie 18, 2009

Membru de onoare al Academiei Române, din 1990, Grigore Vieru a fost propus pentru Premiul Nobel pentru Pace. Laureat al multor premii pentru poezie, în anul 2000 a primit din partea Guvernului României Medalia „Eminescu – 150 de ani de la naştere”.

Poetul, a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 1:30. Dumnezeu să-l odihnească! Citește restul acestei intrări »


Povestea unui evreu din Palestina convertit la creştinism

ianuarie 17, 2009

spiridonPelerinajul în Ţara Sfîntă, capitol din volumul Duhovnicul Închisorilor, de Arhimandritul Spiridon, apărut zilele acestea la Editura Cathisma

În drum spre Palestina am trecut pe la părinţii mei, care se pregăteau să se strămute în Siberia, în judeţul Barnaul. Am trecut şi pe la prietenii mei din Constantinopol şi Athos, am fost să mă închin la Sfîntul Spiridon al Trimitundei, în oraşul Kernero. Citește restul acestei intrări »


Nick Rockefeller şi-a dat drumul la limbă

ianuarie 16, 2009

Sursa: www.prisonplanet.com via
www.hristofor.wordpress.com

Regizorul şi realizatorul de documentare american Aaron Russo analizează în detaliu pentru prima dată mărturisirile uluitoare ale lui Nick Rockefeller, inclusiv predicţiile sale legate de evenimentele de la 11 septembrie şi înscenarea terorismului, fondarea de către familia Rockefeller a mişcării feministe şi planul ultim al elitei mondiale de reducere a populaţiei şi de implanturi cu microcipuri.

russoandrockefeller1Într-un interviu, regizorul Aaron Russo povesteşte cum a verificat mărturisirile şocante ale lui Nick Rockefeller care i-a spus personal că scopul ultim al elitei mondiale este de a se ajunge la o populaţie controlată prin microcipuri şi că războiul împotriva terorismului e o înscenare. Rockefeller a prezis cu unsprezece luni înainte ״evenimentul״ din 11 septembrie care a declanşat invadarea Irakului şi Afganistanului. De asemenea, Rockefeller i-a spus lui Russo că familia sa a fondat şi finanţat mişcările feministe cu scopul de a distruge familiile şi că reducerea numărului populaţiei este un scop fundamental al elitei mondiale. Citește restul acestei intrări »


Internetul şi Patriarhia au luat foc de la cipuri

ianuarie 16, 2009

daruri-masonicaIeri am înregistrat un nou record pe blog: 4.419 intrări. Desigur datorită cipurilor. Degeaba încearcă unii să convingă lumea că românii nu sînt preocupaţi de apocalipsă şi conspiraţii.

Nici purtătorul de cuvînt al Patriarhiei nu a avut o seară liniştită din cauza cipurilor. A trebuit să dea lămuriri în presă şi să îndemne lumea la pace şi echilibru. După ce a afirmat că în BOR nu există exorcisme (declaraţie cu care a băgat cinci oameni la puşcărie), iar mai apoi a făcut lobby promulgării legii avortului la fetele de 12 ani, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei începe să sufere de boala conspiraţiei. Cucernicul părinte, în loc să pună mîna pe telefon şi să-l sune pe Părintele Iustin pentru a verifica dacă adresarea pe care a făcut-o preoţilor şi credincioşilor îi aparţine, a preferat să-şi exprime bănuiala că acea scrisoare ar fi un fals. Prin această aiurită afirmaţie, purtătorul de cuvînt al Patriarhiei a demonstrat că nu-i stă în fire să consulte părţile atunci cînd emite o declaraţie, sau că nu ştie să se folosească de telefon, sau că, îndeobşte, între Patriarhie şi preoţii din ţară nu mai există nici o legătură.

Nu vreau să dezvolt acum cîtă dreptate are fiecare în problema cipurilor. Mă surprinde însă cum oficialii Patriarhiei, atît acum, cît şi în cazul Tanacu şi cel al avortului din cazul fetei de 12 ani, s-au grăbit să iasă cu declaraţii, fără să se documenteze. În schimb nu a fost nici o declaraţie în cazul închiderii scandaloase a expoziţiei „Destine de martiri”, care a ajuns să fie dezbătută peste tot în presă, numai la Trinitas şi Lumina nu. Nu au fost declaraţii nici în cazul paradei gay. Şi nici nu vor fi.

Patriarhia pare să ia rolul de paravan între poporul credincios şi nelegiuirile guvernanţilor. Legile anticreştine şi inumane devin normalitate, în timp ce Patriarhia îi cheamă pe toţi cei care se ridică împotriva lor la pace şi echilibru. De fapt, Patriarhia se teme să nu iasă vreo sută două de mii de credincioşi în stradă, iar cu ocazia asta să-şi aducă aminte şi de alte lucruri. Să vedem al cui echilibru va fi mai tare.


A apărut „Duhovnicul închisorilor”

ianuarie 16, 2009

spiridon1

A apărut volumul „Duhovnicul închisorilor” – Mărturiile pline de învăţăminte ale unui preot monah care a spovedit 25.000 de deţinuţi din închisorile ţariste.  O carte foarte frumoasă din toate punctele de vedere. Poate fi găsită începînd de azi în librăriile Sophia din Bucureşti, iar în curînd în toate libtrăriile importante din ţară (inclusiv Cărtureşti, Diverta, Humanitas). Totodată, a fost lansat blogul editurii Cathisma, unde puteţi găsi informaţii despre toate cărţile care au apărut pînă acum, cît şi despre cele care urmează să apară.

„Cartea arhimandritului Spiridon, prea puţin cunos­cu­tă acasă [în Rusia], este în schimb un best‑seller pentru occidentali, înregis­trînd ediţii în limbile fran­ce­ză, engleză, ger­mană […].

Veţi găsi aici descrieri înduioşătoare ale unei copilării căutătoare de Dumne­zeu şi ale vieţii ţăranilor pelerini ruşi, dar şi mărturii şocante despre crime şi pă­cate sau despre virtuţi ascunse ale celor mai diverşi oameni: de la odioşi cri­minali în serie, hoţi de biserici, pa­troa­­ne de bordel, trădători de război, intelectuali arestaţi în urma deconspiră­rii spovedaniei de către duhovnic, sectanţi, rascolnici, ma­homedani, buddhişti şi închi­nă­tori la idoli, pînă la oameni nevinovaţi care au luat crimele altora asupra lor dintr‑un altruism dus pînă la sfinţenie”. (Ieromonah Savatie Baştovoi)

COMANDĂ CARTEA


Scandalul cip-urilor

ianuarie 15, 2009

666Introducerea cip-urilor este, fără îndoială, un scandal. Ceea ce se întîmplă acum în România, s-a întîmplat ceva mai devreme în Rusia, iar şi mai devreme în SUA, Grecia şi alte state occidentale. În toate aceste cazuri revolta nu trebuie privită ca pe o reacţie provenită pe fondul unui fanatism religios, aşa cum încearcă să o sucească unele glasuri din presă, ci, mai întîi de toate, ca o reacţie de apărare împotriva unei înregimentări forţate într-un sistem de supraveghere suspect.

De la bun început, motivaţia oficială a introducerii cip-urilor este falsă şi neconstituţională. Chipurile e nevoie de cip-uri pentru o luptă mai eficientă împotriva criminalităţii. Acest lucru îl afirmă oficiali din sistemul de securitate al statului care ştiu mai bine ca oricine că toţi criminalii au deja datele personale înmagazinate în bazele ministerelor de profil. A aplica aceste cip-uri unor persoane fără antecedente penale, cu scopul declarat de prevenire a infracţiunilor, echivalează cu suspectarea lor de intenţii sau amestecuri criminale. Acest lucru încalcă prezumţia de nevinovăţie şi o grămadă de alte drepturi şi libertăţi pe care Constituţia României le garantează cetăţenilor.

Recurgerea la cip-uri din partea statului este o înjosire a demnităţii umane, iar în sens invers, acceptarea acestor cip-uri de către cetăţeni este o robie de bună voie. Dacă în antichitate robilor li se aplicau inele în nări şi urechi, lanţuri cu plăcuţe sau tatuaje pe care era înscris numele stăpînului, acum aceste ştampile ale robiei vor fi cip-urile obligatorii. Iată de ce unii oameni din Biserică afirmă că acceptarea cip-urilor poate fi văzută ca o lepădare de Hristos, prin care trebuie să înţelegem renunţarea de bună voie la libertatea oferită prin jertfa crucii, pentru a ne robi unui sistem străin de scopul mîntuirii şi al împlinirii binelui pe pămînt.

Desigur, este prematur să spunem că cineva care are un act de identitate, un carnet de şoferie sau un card bancar cu cip s-a şi lepădat de Hristos. Însă în mod cert unul ca acesta s-a lepădat de o parte a libertăţii sale. Este ca şi cum ai urca într-un tren care nu ştii încotro merge, pentru a te feri de frig sau de ploaie.

Lepădînd la o parte orice panică şi tulburare, care nu fac cinste creştinilor, refuzul în masă a acestor experimente pe care Guvernul României le aplică în serie (vezi vaccinarea cu Gardasil), este un gest firesc de manifestare a libertăţii de opinie şi de acţiune în perfectă armonie cu Constituţia României.

Vezi şi un documentar edificator de Katherine Albrecht


De ziua lui Eminescu, un fragment „politic incorect”

ianuarie 15, 2009

Mihail Eminescu
Scrisoarea a treia (fragment)

N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
În aplauzile grele a canaliei de uliţi
Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?

Au de patrie, virtute, nu-ţi vorbeşte liberalul,
De ai crede că viaţa e curată ca cristalul?
Nici visezi că înainte-ţi stă un stîlp de cafenele
Ce îşi rîde d-aste vorbe îngăimîndu-se cu ele,
Negru , cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri
La tovarăşii săi spune veninoasele nimicuri,
Toţi pe buze avînd virtute, şi în ei moneda calpă,
Chintesenţa diabolimii dela creştet pîn-la talpă.

Din aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii
Oameni vrednici ca să steie în zidirea sfintei golii
În cămăşi cu mîneci large şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie…

Semnează şi răspîndeşte Petiţia pentru Recunoaşterea prin Lege a Genocidului Anticreştin în România Cumunistă


%d blogeri au apreciat: