Am găsit printre fotografiile păstrate de mămica acest portret al meu de la vîrsta de 2 ani. Este fotografia mea preferată, despre care credeam că s-a pierdut, aşa cum s-au pierdut multe din lucrurile frumoase ale familiei noastre atît de netradiţionale. O public aici pentru a nu se mai pierde.
Anunțuri
se poate observa in fotografie ca aveati ochii atintiti asupra unui ceas…tic-tac, tic-tac
(cunoscatorii „stie”)
Deveniţi sentimental, părinte!
Dar fotografia este minunată, şi pare a aparţine mai degrabă epocii de dinaintea primului război mondial; asta, probabil, din cauza chimicalelor proaste, care au învechit prematur imaginea? Merită niţel restaurată…
Sa traiti intru multi ani, parinte !!! Lasati pruncii sa vina la Mine si nu-i opriti, ca a unora ca acestora este Imparatia Cerurilor ! In privirea copiilor poti sa vezi cel mai bine minunea pe care Dumnezeu a creat-o in ziua a 6-a .
P.S. Parinte, sfintia voastra nu ati fost botezat la pruncie, nu ? Ca parca spuneati intr-una din carti ca tatal dumneavoastra a fost ateu , de aceea va intreb. Doamne ajuta !
Am şi eu ceva în genul ăsta, dar oberv că Sfinţia Ta erai destul de grăsuţ şi de bine făcut pentru un prunc de 2 anişori. Cinste mamei tale!
Dulce, pentru ca asa e normal, dar trista, de ce ?
Uneori copii au totusi ceva foarte serios in privire,nu e vorba de tristete neaparat.Parca stiu ceva ce noi am uitat cu varsta si apoi prin necazuri si nevointa trebuie sa dobandim……da copii cu privire serioasa ca de om matur si batrani cu viata sfanta sclipindu-le in priviri candoarea copilariei.Invitatie la rememorare…oare de cand nu ne-am mai privit cum suntem?
De nu va veti intoarce sa fiti ca acestia nu veti intra in imparatia cerurilor …sau sa devenim ceea ce suntem deja in ochii lui Dumnezeu.
PARINTE SAVATIE UN LUCRU CARE M-A IMPRESIONAT INTR-O CARTE A DVS CU GREU IL VOI UITA:…………- TRECUTUL ESTE UN MARE NIMIC CARE SE HRANESTE CU PREZENTUL NOSTRU-…
Doamne ajuta parinte Savatie
Multumim ca ne impartasiti si noua din frumusetile astea. Parca si in poza se vede hotararea ce avea sa vina mai tarziu.
Imi doresc ca intr-o zi si fiul meu sa devina preot. Doamne ajuta.
Cineva mai devreme scrie ca poza este trista. Eu insa cred ca nu prea doreati sa stati singur acolo sau chiar nu doreati sa vi se faca poza. Probabil ca daca mai exista urmatoarea poza in care sunteti in bratele mamei, nu mai sunteti incruntat. La varsta copilariei crestem cu mama de mana. Si mai tarziu o luam pe Maicuta Domnului.
Bucurie
Fetita mea are 2 ani. Sunt minunati copii la varsta asta! Incep sa vorbeasca, sa devina tot mai constienti de tot ce ii inconjoara! Noi, ramanem muti de uimire uneori, pentru ca primim tot mai des „replici”. Faptura micuta de langa noi se „trezeste” cu fiecare zi tot mai mult la realitate! E o experienta fantastica sa vezi omuletul crescand si devenind constient.
Doamne ajuta!
Asa dulce baietelul…
Poate de aceea a zis Domnul sa fim ca ei.
Matur pentru virsta lui.
Eu am 3 pitici,asa ca deosebesc limbajul non verbal al nazdravanilor.
La ce se gindea oare baietelul?
Oricum,ceva dileme erau in capsorul acela dragalas.
Parinte, nu inteleg de ce tot afirmati ca ati avut o copilarie trista? Fiu de intelectual comunist, cev-a lipsit? Mereu ma mir de afirmatiile Dvs., avem aprox. aceeasi varsta si tot nu pricep de ce tot va plangeti trecutul? Ati fi vrut sa va nasteti acum,cu toate jocurile electornice, cu telefoanele mobile si cu toata tehnologia actuala? Solicit explicatie… Merci
Pustiul sufletesc de ieri şi de azi e acelaşi, numai că are alte culori. Gri.
…mai deschis, sau mai închis.
Sarut obrajiorii copilului Stefan si Sarut Mâna Parintelui Nostru mult iubit, Ieromonah Savatie.
Dumnezeu si Sfânta Fecioara Maria sa va ocroteasca!
Îi lipsea Sfânta Împărtăşanie, cred.