Librăria Sophia şi Editura Cathisma vă invită miercuri, 28 ianuarie, ora 17.00 la lansarea volumului “Duhovnicul închisorilor” de arhimandritul Spiridon - Mărturiile pline de învăţăminte ale unui preot monah care a spovedit 25.000 de deţinuţi din închisorile ţariste. Cartea va fi prezentată de ieromonahul Savatie Baştovoi.
Adresa: Libraria Sophia, Bucuresti, str. Bibescu Voda nr. 24.
“Cartea arhimandritului Spiridon, prea puţin cunoscută acasă [în Rusia], este în schimb un best‑seller pentru occidentali, înregistrînd ediţii în limbile franceză, engleză, germană […].
Veţi găsi aici descrieri înduioşătoare ale unei copilării căutătoare de Dumnezeu şi ale vieţii ţăranilor pelerini ruşi, dar şi mărturii şocante despre crime şi păcate sau despre virtuţi ascunse ale celor mai diverşi oameni: de la odioşi criminali în serie, hoţi de biserici, patroane de bordel, trădători de război, intelectuali arestaţi în urma deconspirării spovedaniei de către duhovnic, sectanţi, rascolnici, mahomedani, buddhişti şi închinători la idoli, pînă la oameni nevinovaţi care au luat crimele altora asupra lor dintr‑un altruism dus pînă la sfinţenie”. (Ieromonah Savatie Baştovoi)
Parinte ne puteti da o adresa ma exacta?
Multumesc.
Libraria Sophia, Bucuresti, str. Bibescu Voda nr. 24.
Sarut mana Parinte,
V-as ruga sa ne spuneti unde va avea loc lansarea? Multumesc.
@corina: citeste inca o data cu mare atentie postarea de la ora 11:19pm.
Ma iertati parinte ca m-am bagat.:)
http://www.cotidianul.ro/obama_sprijina_dreptul_la_avort_si_cercetarea_genetica-71086.html
Pingback: Lansare de carte: “Duhovnicul inchisorilor” » Alex Rădescu
pentru apartamentul 33. si mie mi-a parut bine
http://usa-milostivirii.blogspot.com
Foarta faina cartea. Avem nevoie de astfel de marturii `dizidente` de traire evanghelica. Multumim!
Minunata cartea ,citind-o capeti o bucurie sfanta in suflet.Aceste marturii de viata sfanta a pr.Spiridon sunt de folos multor suflete .Dragostea acestui parinte fata de aproapele a intors multe suflete la Hristos.Multumim pr.Savatie !
LĂCAŞUL NEVĂZUT
Sf Ioan Iacob Hozevitul
Sfinţii din zilele noastre pe care i-a descoperit
Dumnezeu unui vânător pravoslavnic din Rusia.
În cetatea Trapezundei
Se afla odinioară
O Biserică grecească
Renumită în odoară.
A slujit aici o vreme
Înainte de război
Un Arhimandrit cucernic
Cunoscut aici la noi.
Apucându-l răzmeriţa
Fost-au pus la închisoare
Şi credea că bolsevicii
Negreşit au să-l omoare.
Însă Dumnezeu cu darul
Tainic l-a acoperit
Şi la Erihon pe urmă
Amândoi ne-am întâlnit.
Stând odată noi de vorbă
Iată ce îmi povestea
Despre “Raiul Sovietic”
Şi de suferinţa sa:
Eu am fost fecior de preot
Temător de Dumnezeu
Şi la rânduiala slujbei
Sunt deprins din satul meu.
Când m-a pus la închisoare
Eu cântam neîncetat
Mai ales “Anexandare”
Care mult m-au mângâiat.
De mizeria aceea
Ce înduri la închisori
Suferi moarte nu o dată
Ci de zeci de mii de ori.
Numai darul cel din ceruri
M-a păzit precum mă vezi,
Căci de judeci omeneşte
Greu îţi vine ca să crezi.
Cei închişi atunci cu mine
Zi de zi eram luaţi
Şi trimisi ca robi la ocne
Ori în piaţă împuşcaţi!
Cum erau odată alţii
Duşi ca pentru cercetat,
Am rămas închis cu unul
Dintr-un târg învecinat.
Bietul om, acum nădejde
De viaţă neavând
S-a mărturisit la mine
Şi apoi mi-a zis plângând:
Ziua libertăţii mele
În zadar am aşteptat;
Văd prea bine că sfârşitul
Astăzi s-a apropiat!
Între altele, Părinte,
Despre care am vorbit,
Vreau să-ţi spun un lucru tainic
Nu de mult descoperit.
Înainte de-a mă-nchide
Când eram în Caucaz
Am plecat la vânătoare
Ca să-mi treacă de necaz.
De primejdia răscoalei
Socotind în gândul meu,
Pe departe de tovarăşi
Îmi plăcea să merg mereu.
Colindând aşa odată
Şi la moarte cugetând
Nu departe de acolo
Clopote aud sunând.
Am crezut că-I nălucire
Căci atuncia eu demult
Nu mai auzisem clopot
Şi uimit stăteam s-ascult!
M-am grăbit apoi spre locul
Unde auzeam sunând
Şi intrând într-o poiană
Am rămas parcă visând:
Înaintea mea deodată
Ca prin vis s-a arătat
O frumoasă Sihăstrie
Cu lăcaş prea minunat.
Îndreptându-mă spre poartă
Un monah m-a observat
Şi ieşindu-mi înainte
Întrebatu-m-au mirat:
Spune-mi omule creştine
În ce chip ai nimerit?
Căci de patru ani încoace
Pământean nu s-a ivit!
Povestindu-i întâmplarea
M-a legat cu jurământ
Ca să nu vădesc la nimeni
Despre locul lor cel sfânt.
Dacă Domnul astăzi ţie
Schitul nostru l-a vădit
Nu voi tăinui de tine
Felul cum ne-a ocrotit.
Iată noi trăim aicea
Mulţumind lui Dumnezeu,
Un sobor întreg, cu preoţi,
Diacon şi Arhiereu.
Cănd a început prigoana
Într-un duh ne-am adunat
Şi de-atunci, ziua şi noaptea
Slujbele n-au încetat.
Şi zicând Sihastrul asta
Mi-a deschis Lăcaşul lor
Unde toţi cântau atuncia
Slavoslovia în cor.
Îmi părea că sunt în ceruri
Şi pe îngeri văd cântând
Iar în strană parcă Domnul
Îmi părea că este stând!
Închinându-mă cu frică
Am plecat apoi grăbit
La tovarăşi în pădure
Să nu dau de bănuit.
Terminându-şi povestirea
Cuviosul bătrânel
S-a întors apoi spre mine
Şi a zis încetinel:
După cum te văd Părinte,
Şi din cele ce mi-ai zis,
Nu va trece multă vreme
Şi vei fi şi tu închis!
El aflase de la alţii
Că eu sunt de neam român
Şi-mi grăia ştergându-şi ochii
Cu basmaua lui din sân.
Eu îţi spun acuma asta
Ca celui duhovnicesc
Care stai pe la pustie
Spre folosul sufletesc!
N-a trecut din ziua ceea
Multă vreme la mijloc
Şi ne-a dus pe toţi în lagăr
Cu Latinii la un loc.
Dupa atata vreme am ajuns sa citesc si eu cartea. M-a impresionat. Vreau totusi sa va intreb ceva, parinte Savatie: cum e cu impartasirea celor de alta religie? Ca eu stiam ca nu poti da Sfinta Impartasanie celor de alta credinta si din carte nu am priceput sa se fi botezat toti cei care au fost impartasiti.