Părintele Andronic despre icoana Maicii Domnului de la Neamţ

Minunea 1-a

După toate acestea, acum ascultaţi iubiţilor cititori şi minunea, care mai întîi s-a arătat în acest sfînt şi dumnezeiesc lăcaş, prin această sfîntă icoană, de care am zis că se scrie în acea carte, pentru care am arătat mai sus [o carte apărută în Rusia, unde sînt relatate două minuni ale Icoanei de la Neamţ n.n.], la numărul o sută şase, unde se zice aşa:

,,Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, s-a arătat făcătoare de minuni în anul 6999 [de la facerea lumii], ce este de la Hristos 1491, în pământul Moldovei, în Mănăstirea Înălţării Domnului, ce se numeşte Neamţul.

Şi se află această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, zugrăvită pe o scîndură de lemn, de o parte Maica Domnului, pre Hristos Domnul ţinîndu-l pre mîini, iar pre cealaltă parte, Sfîntul Marele Mucenic Gheorghe stînd [pe jilţ] şi pre balaur junghiind cu arma.

Pre această icoană, la praznicul Înălţării Domnului, cînd cu cruci o duc arhiereii şi preoţii, cu mîinile ţinînd-o, de multe ori s-a întîmplat, fiind în mîinile arhiereilor şi a preoţilor, de s-a ridicat ca [şi] cum s-ar smulge din mîinile lor şi ar voi să se răpească [în văzduh]. Şi de acolea i s-a pus nume că se închină, pre care, văzînd-o norodul se umileşte şi se roagă cu umilinţă lui Dumnezeu”.